Ce s-a descoperit la Gara Sud Pitești. De necrezut!

Era un simbol al Piteștiului. Locul atâtor amintiri pentru cei vârstnici. Care, pe vremuri, de-aici își luau ,,zborul” spre zări mai vaste. Tot aici se reîntorceau. De la studii sau lungi călătorii. Locul atâtor lacrimi. Ale tristeții despărțirilor. Ale emoției revederilor. Gara Sud Pitești!

Detronare

Ce mai este azi gara noastră? În condițiile în care, se știe, după 1990 transportul pe calea ferată a fost detronat de cel rutier.

Reguli proprii

Nu vom face o analiză socio-economică. Domeniul transporturilor de mărfuri și călători are regulile lui după care funcționează. Ne interesează mai mult cum vede un pasager al unui tren, simbolul municipiului, gara.

Cu durere în suflet

Nu despre vreun turist străin este vorba. Ci despre un piteștean care ține la orașul lui. Și pe care-l doare sufletul dacă vede un bun public degradându-se.

Dorința de a îndrepta

Iar cititorul fidel al site-ului nostru ne-a semnalat ceea ce a constatat. Nu de dragul de a critica. Ci cu dorința de a se îndrepta. Ceea ce este ,,strâmb croit”.

Ce s-a observat

Omul binevoitor a semnalat câteva aspecte. Pe care le-a descoperit la gara noastră.
– trenul cu care a venit în urmă cu câteva zile de la București a avut o întârziere de peste o ora!
– ajuns în Gara Sud a constatat ca toaletele sunt închise! Deși dintr-un panou a aflat ca ar exista și dușuri!
– scările rulante nu funcționează. Oamenii se chinuie cărând bagaje pe treptele clasice.

Verificare

Dând curs sesizării cetățeanului, am verificat ieri dacă se confirmă cele constatate. Tot punctual, enumerăm problemele descoperite de călătorul SNCFR:
– întârzierile cu care ajung trenurile la destinație sunt la ordinea zilei. Trebuie sa se considere norocos și ocrotit de divinitate cel care ajunge în gara dorită cu doar câteva minute de întârziere. Intervalul diferă de la 5-10 minute la 30-40 ori chiar mai mult. Iată numai astăzi consemnate întârzierile la câteva garnituri pe linia București-Pitești!

Ce s-a descoperit la Gara Sud Pitești. De necrezut!

Există dar… lipsește

Al doilea punct: toaletele publice închise! Într-adevăr sunt ferecate ușile toaletelor cu baie.

Pentru curioși

Nu sunt funcționale! Îi anunță pe curioși o hârtie lipită pe geam.

Altă surpriză!

La etaj sunt alte panouri din care călătorii află că au a doua șansă pentru a-și rezolva necesitățile fiziologice. Dar… surpriză! Și acestea sunt închise! O altă bucată de hârtie îi liniștește pe cei interesați: ,,Defect.” Scurt și cuprinzător.

Chinuitor

Totuși, deloc consolator pentru bietul călător care este chinuit de ,problema” lui stringentă. Nu-l mulțumește un anunț sau vreo explicație.

Omul salvator

În astfel de cazuri trebuie căutat agentul de pază. Care la ora documentării noastre făcea și muncă de grădinar. Uda toate florile din ghivecele aflate în incinta gării. Extrem de cumsecade, omul ne-a lămurit unde pot găsi cei nevoiți o toaletă deschisă.

Labirint

După indicațiile agentului de pază, poate fi identificată toaleta. Însă după parcurgerea unui mic labirint de coridoare. Toaletele sunt într-o stare bună, iar gradul de curățenie este mulțumitor.

,,Mens sana in corpore…”

Pesemne personalul gării noastre s-a gândit la sănătatea piteștenilor. Sub imboldul sintagmei antice ,,mens sana in corpore sano”, nu au întreprins nimic. Pentru că scările rulante să funcționeze.

Încremenite

Problema e veche. A început sezonul estival și scările rulante dădeau semne de ,,oboseală” Și au înțepenit. A trecut sezonul estival și ele sunt la fel. Încremenite.

Efort

Pentru cei tineri, treacă-meargă! Dar pentru călătorii trecuți de prima tinerețe ori pentru seniori, este un mare efort. Urcarea scărilor, e drept, o recomandă medicii. Dar nu când bietul bătrân are bagaje și mai sunt câteva minute până pleacă trenul.

Povară

Și pentru mămicile cu copii în brațe și sacoșe grele în cealaltă mână, urcarea scărilor e o povară.

Rezolvarea

Probabil se va rezolva în stil tipic românesc. Când vreo femeie se va da de-a rostogolul pe scări cu bebelușul din brațe cu tot. Ori vreun bunic va suferi o criză cardiacă sau… Doamne ferește! Atunci de-abia se va face o anchetă și scările rulante vor fi reparate. Repuse în funcțiune.

Ce priveliște!

Sala de așteptare nu este un spațiu primitor. Este amplasată la înălțime și priveliștea este plăcută ochiului numai teoretic. Practic însă, peisajul se vede încețoșat prin geamurile murdare. Pe alocuri acoperite de pânze de păianjen. Unul chiar stătea nestingherit. Dovadă că demult nu i-a mai deranjat cineva pânza.

Simbol și atât

Până atunci Gara Sud va rămâne un simbol. Dar atât. Prilej de aduceri aminte pentru firi nostalgice. Dar nu o stație feroviară modernă care să țină pasul cu societatea.

• Distribuie:
• Distribuie
•