Betonești. În perioada asta petrec un pic mai mult timp în Pitești decât în mod normal, drept pentru care am șansa de a observa și mai de aproape ce se întâmplă în oraș.

Așa cum vede toată lumea, chiar dacă este încă vacanță, Piteștiul nu este nici în perioada asta locul unde nu se întâmplă niciodată nimic, ca să citez aproximativ dintr-un fost coleg de liceu, devenit ulterior jurnalist și ajuns zilele astea deputat. Concerte, lucrări, ambuteiaje și multe alte aspecte care fac ca Piteștiul să nu difere extrem de mult de localități similare din Europa.

Cu o mare și dureroasă excepție. În vreme ce orașele de pe tot continentul nu mai știu cum să facă aerul mai respirabil, prin taxarea din ce în ce mai agresivă a mașinilor și prin investiții în ecologie, orașul nostru pare că nu se mai oprește din drumul în direcția inversă.

Piteștiul, celebru multă vreme pentru cea mai frumoasă expoziție de flori din țară și posesorul unor parcuri frumoase și a unei păduri extraordinare, numără pe zi ce trece mai mult beton și mai puțină verdeață. Încă de la primele mandate ale fostului primar, lucrările edilitare, în special din Centru, au redus numărul de pomi și suprafețele verzi în favoarea pavelelor roșii sau de alte culori, precum și a asfaltului pus cu generozitate peste tot.

Opera de betonare a orașului a continuat cu proiectul mamut de regenerare urbană, care a adus și în restul orașului asfalt mai mult și verdeață mai puțină. Și dau un singur exemplu, cu toate că fiecare piteștean știe mult mai multe: băncile din lemn au fost înlocuite cu unele din beton, în loc să fie reparate. Da, au fost făcute și parcuri, cum este Lunca Argeșului, unde, însă, procentul de beton este unul mai degrabă ridicat.

Piteștiul are un model de urbanism care n-a trezit prea mari proteste, dovadă faptul că aceeași administrație mereu grăbită să asfalteze și reticentă să planteze a primit încrederea cetățenilor pentru încă un mandat, care acum se apropie de final. Cele mai recente isprăvi din orașul care, la modul cum arată în ultima vreme, ar merita mai degrabă să fie numit Betonești au prilejuit amenajarea a sute de noi locuri de parcare, în mai multe zone, în detrimentul arborilor.

În plus, dacă intri un pic mai adânc în Pădurea Trivale vei vedea stive de arbori doborâți, așteptând să fie transportați spre fabrici de mobilă. Zone centrale, precum Teilor, ar putea și ele să-și schimbe în curând numele, pentru că arborii care le dădeau numele s-au împuținat vizibil. Și asta se simte nu numai cu ochii, ci și cu restul simțurilor, în verile din ce în ce mai toride, cu aerul mai greu respirabil de la an la an.

Dar parcă niciun pom nu a trezit mai multă emoție la dispariția sa decât cel din Piața Primăriei, care a fost tăiat acum câteva zile. Sunt convins că există motive, poate chiar pertinente, dar semnalul dat de actuala administrație a orașului este grăitor. Piteștiul nu este condus cu gândul la generațiile viitoare, ci doar având priorități limitate, reduse la nivelul zilei de astăzi.

Sigur, dacă nu mai ai arborele acela, poți să mai pui niște scaune să se uite lumea când joacă Simona Halep sau când cântă Doina Argeșului, dar nici ilustra jucătoare de tenis și nici meseriașii cântăreți nu vor ține loc de aer curat. Poate acest lucru va deveni mai important pentru piteșteni și poate că se vor găsi candidați care, la anul, să propună mai puțin beton și mai multă verdeață. Eu unul aș vota cu ambele mâini un asemenea candidat.

• Distribuie:
• Distribuie
•