Jurnalistul politician. În acest început de an, unul dintre cei mai importanți ziariști din țară a luat decizia de a renunța la meseria care l-a consacrat pentru a trece de partea cealaltă a baricadei, intrând astfel în politică. O mișcare un pic surprinzătoare aș zice, chiar dacă omul, pe care îl urmăresc încă de când prestam amândoi pentru același trust, își exprimase clar și în mod repetat susținerea pentru partidul în care, până la urmă, a și ajuns.

Nu știu dacă va avea succes așa cum alți foști oameni de presă au avut, ajungând primari de Capitală sau de Bănie, de exemplu, dar deja observ un prim beneficiu al transferului său, prin ampla lui mediatizare. În ciuda unor păreri mai degrabă critice, intrarea în politică a celui mai cunoscut ziarist din zona economică mi se pare de bun augur, pentru că ne arată că mai există oameni care sunt gata să-și lase confortul unei vieți profesionale de succes pentru a-și urma crezul politic. Pentru că e limpede că de-acum fostul jurnalist nu trece la partidul respectiv pentru bani, că e clar că nu o duce rău din punct de vedere financiar. Și nici tentația unei funcții nu stă în picioare, pentru că formațiunea este în opoziție, având chiar șanse să nu ajungă prea curând la guvernare.

Firește că noua achiziție va aduce un plus de imagine, nu prea mare, însă, pe motive de notorietate limitată a noii achiziții și bazin electoral destul de strâmt al partidului. Dar, dincolo de asta, avantajul cel mare este chiar cel legat de faptul în sine, că un ziarist, și unul foarte bun, s-a lăsat de meserie pentru a face politică. Pentru că el aduce în acest domeniu din ce în ce mai înțesat de aroganți incompetenți un bun-simț dublat de o experiență semnificativă în zona economică. Iar dacă partidul înțelege potențialul noului său membru și-l folosește la justa sa valoare, exemplul poate fi urmat și de alți oameni din presa centrală sau locală, care au idei, dar și dorința și putința de a le pune în aplicare. Nu de alta, dar poate ar fi timpul să nu mai asistăm doar la mutări din presă către politică bazate pe interese imediate și mai degrabă pecuniare.

Pentru că, dacă ne amintim cu ce se mănâncă deontologia fostei mele meserii, și mai ales chestiile alea despre interesul public, ne dăm seama că, la un moment dat, implicarea ziaristului în viața cetății merită să treacă dincolo de simplul material scris sau audiovizual pe care-l realizează. Nu zic că prestația jurnalistică nu contează, dimpotrivă chiar, fiindu-mi clar că fără aceasta democrația românească ar fi mult mai firavă, dacă nu chiar dispărută cu totul. Dar se poate și mai mult. Și aici deja îmi imaginez Primăria Pitești, de exemplu, condusă de un fost ziarist care a bătut orașul ani de-a rândul cu pasul. Sau Consiliul Județean având în frunte un fost om de presă care să fi făcut știri peste tot în Argeș, cu tot felul de oameni. Sau Ministerul Culturii condus de un publicist de anvergură, cu un CV care să impresioneze nu prin numărul partidelor, ci prin cel al scrierilor premiate. Sau Ministerul de Interne coordonat de un fost reporter pe eveniment, care-a avut tot timpul să observe ce nu merge în sistem. Sau, de ce nu, Ministerul Economiei condus chiar de cel mai nou transfer din presă în politică, care-a demonstrat, ani de-a rândul, că știe mai mult decât majoritatea miniștrilor parașutați acolo strict pe criterii politice.

Firește că nu sunt pe deplin obiectiv, pentru că vorbim de reprezentanții unei bresle căreia i-am dedicat o grămadă de ani din viață, drept pentru care știu că există mulți foști colegi care chiar sunt în stare să facă treabă bună în administrație, oriunde s-ar afla. Important este, însă, ca și restul lumii să accepte ideea că jurnalistul politician are destule de oferit și să nu ezite să-l folosească mai ales pentru binele public. Această din urmă precizare o fac având în minte câțiva foști colegi de breaslă din Argeș care-au făcut pasul către politică, dar care, din motive nu neapărat imputabile lor, nu au reușit să aducă schimbări substanțiale în partidele și instituțiile lor. Dar, optimist din fire, sunt convins că mai au și ei, și cei care vor să le urmeze exemplul încă destule șanse să facă diferența.

• Distribuie:
• Distribuie
•