Cererea de îndreptare a unei hotărâri judecătorești

Pot face obiectul îndreptării unei hotărâri judecătorești (deci, a unei sentințe, decizii sau încheieri) doar erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri, cum ar fi: datele de identificare ale părților, adresele acestora, date privitoare la un bun care face obiectul cererii de chemare în judecată, omisiunea preluării în dispozitiv a unor dispoziții cuprinse în încheierea de ședință, etc.

Erorile materiale care pot face obiectul rectificării constau, deci, în greșeli formale, de consemnare în hotărâre a unor date care rezultă în mod cert din dosar, din susținerile probate ale părților sau din caietul grefierului de ședință și nu din greșeli de judecată.

Astfel, pe calea îndreptării hotărârii nu se poate cere corectarea unui aspect de fond al raporturilor dintre părți sau lămurirea, completarea hotărârii ori înlăturarea dispozițiilor potrivnice din aceasta.

Din acest considerent, în practica judiciară s-a decis adesea că invocarea greșitei aplicări a legii, omisiunea aplicării unui text de lege, completarea elementelor de identificare a părților cu date noi față de cele existente în dosar, dacă în felul acesta se tinde la schimbarea persoanei acestora, completarea măsurilor din dispozitivul hotărârii cu date ce nu se regăsesc în încheierea de ședință, etc., nu constituie erori materiale susceptibile de rectificare pe calea îndreptării hotărârii judecătorești.

Cererea de îndreptare a unei hotărâri judecătorești

Cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești este o cerere incidentală, prin care partea interesată sau părțile interesate pot obține rectificarea erorilor formale strecurate în hotărârea a cărei îndreptare se cere.

Această cerere este necontencioasă, deci nu este supusă dezbaterilor în condiții de contradictorialitate, întrucât prin aceasta nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, respectiv deducerea în fața judecății a unui conflict de interese.

Cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești poate fi formulată oricând, chiar dacă vizează o hotărâre susceptibilă de executare, al cărei drept de a obține executarea silită s-a prescris, întrucât, chiar și după împlinirea acestui termen, interesul pentru rectificarea erorilor materiale cuprinse în hotărâre rămâne să existe, având în vedere că hotărârea judecătorească ale cărei erori materiale se cer a fi corectate poate fi folosită oricând ca mijloc de probă.

Instanța competentă să soluționeze cererea de îndreptare este instanța care a pronunțat hotărârea care face obiectul îndreptării.

În cazul în care cererea de îndreptare a hotărârii a fost admisă, cheltuielile făcute de parte vor fi suportate de stat din fondul constituit potrivit legii.

Când cererea a fost respinsă, cheltuielile vor fi suportate de parte, potrivit dreptului comun.

Av. Dr. Cristina Lețu – https://www.cristinaletu.ro/