Mii de argeşeni au emigrat în alte state ale lumii atât înainte de 1989 (atunci când era mult mai greu de ieşit din ţară), cât și, mai ales, după Revoluţie.

Dacă în anul 1975 au emigrat doar 61 de argeşeni, iar în 1989 au fost 180, în 1998 s-a ajuns la 222. În anul 2007, numărul plecărilor definitive a fost de 97. În 2015 s-a ajuns la 250, iar în 2016 la un record: 367.

La aceştia se adaugă şi argeşenii plecaţi temporar la muncă în străinătate, care sunt cu miile.

Statistica nu contabilizează plecările definitive și după profesia pe care emigrantul o avea în ţară, astfel încât nu ştim cu precizie câţi doctori, câţi profesori sau câţi ingineri au preferat să plece în afară şi să se stabilească acolo.

Dacă, însă, ne uităm la grupele de vârstă ale argeșenilor care au emigrat definitiv în ultimii 15 ani, concluzia este una amară: cei mai mulţi sunt din grupele de vârstă ale persoanelor active (25-39 de ani), fapt care deja generează probleme pe piaţa muncii. Se poate, însă, şi mai rău decât în Argeş: la nivel naţional, din punct de vedere demografic, ca număr de cetățeni emigrați, au avut mai mult de suferit judeţele Sibiu, Timiş, Arad şi Braşov.

• Distribuie:
• Distribuie
•