Recuzarea în materie civilă motivat de imparțialitatea judecătorului

Dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă privind imparțialitatea magistratului este cel mai uzual motiv de recuzare al instanțelor civile din România.

Conform acestor dispoziții:„Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situații:

-atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.”

Imparțialitatea la care se face referire prin dispozițiile enuntate nu este definită în legislația românească.

Astfel, pentru înțelegerea acestei noțiuni este necesar să apelăm la viziunea Curții Europene a Drepturilor Omului și a tratatelor internaționale.

Citește și: S-a dat alarma!

Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se:

-un demers subiectiv. Tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume.

-și un demers obiectiv.  Are scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa

Recuzarea în materie civilă motivat de imparțialitatea judecătorului

Citește și: Piteștenii au ieșit în stradă

Totodată, în acord cu legislația românească obligația de abținere a unui judecător în condițiile în care apreciază că nu poate judeca imparțial o cauză este impusă.

Dovedirea lipsei de imparțialitate sub forul subiectiv al judecătorului poate rezulta din comportamentul acestuia ostil.

(Ostilitatea judecătorului vizează atitudinea acestuia în sala de judecată față de părți, ci nu soluționarea unor cereri preparatorii sau incidentale pe parcursul procesului civil ).

Se bazează pe prejudecăți sau pe convingeri anterior formate cu privire la cauza dedusă judecății.

Dovedirea lipsei de imparțialitate în viziunea testului obiectiv se raportează la fapte concrete prin care judecătorul creează în mod nejustificat o situație favorabilă uneia dintre părți.

Citește și: Tânărul prefect are tupeu

Astfel, dacă în cazul analizei imparțialității sub aspect subiectiv este necesară o privire atentă asupra conduitei umane a judecătorului, reacțiile și replicile acestuia, ostilitatea față de o parte, reproșurile sau afirmațiile acestuia pe parcursul procedurii judiciare, sub aspectul analizei obiective a imparțialității este necesar a se analiza conduita procesuală a judecătorului.

Recuzarea în materie civilă motivat de imparțialitatea judecătorului

Citește și: Permis auto fără școală

Respectiv deciziile pe care le ia cu privire la rezolvarea unor incidente de natură procedurală sau limitarea posibilității unei părți în a își susține cauza, raportat la cenzurarea nejustificată a probelor propuse, apărărilor sau concluziilor acesteia.

Concluzionând, imparțialitatea unui judecător nu ține nici pe departe de capacitatea acestuia profesională de a judeca o cauză în mod optim sau moralitatea judecătorului.

Citește și: Filme pe Transfăgărășan

Ci este un cumul de factori referitori la conduita umană și procedurală a judecătorului, în sala de judecată cu precădere, din care ar putea rezulta suspiciunea în ochii unui observator obiectiv că soluția judecătorului este încărcată de subiectivism, raportat la prejudecățile și convingerile acestuia.

• Distribuie:
• Distribuie
•