Alertă în materie de droguri: Șase substanțe noi intră în vizorul legii antidrog din România

​​​​​​​Șase substanțe chimice noi vor fi declarate droguri de mare risc, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere de Ministerul Afacerilor Interne.

Decizia extinderii listei substanțelor aflate sub control național a fost luată de MAI pentru a armoniza legislația națională cu deciziile de clasificare luate, în martie 2023, de către Comisia pentru stupefiante a ONU.

Ministerul de Interne a inițiat modificarea și completarea, printr-un proiect legislativ, a tabelelor-anexă nr. I și II din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Lege ale cărei dispoziții au în vedere circuitul ilicit al substanţelor stupefiante şi psihotrope.

Legea nr.143/2000 stabileşte în conţinutul ei substanțele care intră în categoria drogurilor şi substanţele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor (precursorii).

Care constituie substanțe aflate sub control național.

În funcţie de pericolul pe care îl reprezintă consumul lor pentru sănătatea publică, drogurile se împart în două subcategorii:

drogurile de mare risc (adică cele înscrise în tabelele-anexă nr. I și II din legea amintită mai sus)

şi drogurile de risc (înscrise în tabelul nr. III).

Alertă în materie de droguri: Șase substanțe noi intră în vizorul legii antidrog din România

Cele 6 substanțe sunt:

ADB-BUTINACA:

– este un canabinoid sintetic care se leagă de receptorii CB1 şi CB2 şi care acţionează puternic asupra ambilor receptori, prezenți la suprafața celulelor din diferite părți ale sistemului nervos central.

alpha-PiHP (a-PiHP)

– este un izomer al a-PHP, iar studiile de laborator sugerează că „poate inhiba absorbția dopaminei şi a norepinefrinei într-o măsură mai puternică decât substanțele cu potențial cunoscut de abuz, inclusiv metcatinona, cocaina şi metamfetamina”.

2-methyl-AP-237

– este „un analgezic opioid cu un debut rapid al acțiunii şi o potenţă şi efecte analgezice similare cu cele ale fentanilului”.

Etazene

– a avut, în studiile efectuate pe animale, „efecte agoniste complete”, care variază între efectele morfinei şi cele ale fentanilului, dar care „se leagă de receptorul μ-opioid cu o potență mai mare decât cea a morfinei”.

Etonitazepyne

– este un agonist puternic şi complet al receptorilor u-opioizi, iar studiile pe animale au demonstrat că „produce efecte similare cu cele ale opioidelor precum morfina, fentanilul şi isotonitazen, dar cu o putere mai mare”.

Protonitazene

– este un analog chimic al metonitazenei și al etonitazenei, iar studiile pe animale au demonstrat că este mai puternic decât morfina.

Detalii, AICI.

• Distribuie:
• Distribuie
•