Mircea Drăghici, parlamentar PSD al colegiului Curtea de Argeș și chestor al Camerei Deputaților, le dă o replică dură și ironică autorităților județene din Prahova, județ cu care Argeșul își dispută capitala viitoarei regiuni administrativ-teritoriale Sud Muntenia.

Replica este un răspuns la inițiativa Consiliului Județean Prahova de a adopta un steag cu detalii inspirate din istoria Curții de Argeș!

„Cu bucurie am aflat zilele trecute din presa scrisă şi vizuală că, la îndemnul fundaţiei “Mihai Viteazul”, Consiliul Județean Prahova vrea să adopte un steag inspirat de descoperirile din mormântul 10, aflat în Biserica Domnească din Curtea de Argeş, precum şi de monezile şi sigiliul domnitorului Vladislav Vlaicu, înhumat în acest sfânt lăcaş.

Este trist, însă, că în graba de a recunoaşte importanţa istorică a primilor Basarabi şi a capitalei lor de la Argeş au luat de pe Wikipedia imaginea scutului din mormântul 10 fără a citi explicaţiile alăturate. Ar fi văzut, cu un minim efort, că pe butonii şi nasturii voievodului din mormântul 10 apăreau culorile verde şi auriu. Acest scut unit în părţi jumătate are câmpul din stânga fasciat orizontal cu patru perechi auriu şi verde, în timp ce câmpul din dreapta este complet auriu. Apariţia culorii galbene pe steagul propus de fundaţia “Mihai Viteazul” dovedeşte lipsa unor cunoştinţe elementare de heraldică şi nu face cinste unei asemenea organizaţii. Culorile şi metalele nu apar întâmplător în heraldică, ele având semnificaţie simbolică, auriul reprezentând curăţenie, bogaţie, forţă, măreţie, iar verdele – libertate, imunitate, tinereţe, dragoste. Acest scut fasciat orizontal în câmpul din stânga îl mai găsim pe dinarii de argint bătuţi în vremea voievodului Vladislav Vlaicu, dinari şi ei bătuţi la Argeş, dar şi în sigiliul de pe privilegiul acordat negustorilor braşoveni în anul 1368 din acelaşi oraş Argeş.

Am încercat să înţeleg de ce locuitorii Ploieştiului îşi doresc atât de mult un steag al voievozilor de la Argeş şi cred ca am găsit o explicaţie. La vremea în care la Curtea de Argeş şi Câmpulung se înălţau reşedinţe domneşti, se ridicau biserici impunătoare şi veneau cavaleri din întreaga Europă (dovadă, cavalerul Fleurs de Lys, înmormântat în aceeaşi inegalabilă Biserică Domnească), oraşul lor nu apăruse nici măcar sub formă de sat, fiind atestat ca atare abia la 1503, iar statutul de târg a venit abia la sfârşitul secolului XVI, prin bunăvoinţa marelui voievod al întregirii, Mihai Viteazul. Aşadar, văd în gestul conducătorilor judeţului Prahova o aplecare în faţa istoriei şi a importanţei Argeşului domnesc, al Argeşului regal şi, de ce nu?, în faţa României de la Argeş, aşa cum a denumit-o academicianul Răzvan Theodorescu.

Altfel spus, domnule preşedinte Mircea Cosma (n.r. – președintele Consiliului Județean Prahova, membru PSD), or fi mai mulţi bani la dumneavoastră în “bătătură”, dar la noi este istoria!”, scrie Mircea Drăghici într-un comunicat de presă.

• Distribuie:
• Distribuie
•