După Conacul Brătulescu din Bughea de Jos, casa de licitaţii Artmark Historical Estate din Bucureşti a scos la vânzare un al conac boieresc din județul Argeş: Conacul Golescu-Gussi, situat în comuna Leordeni, la o distanță de 26 kilometri de municipiul Pitești.

Clădirea are 20 de camere și o suprafaţă totală construită de 1.800 de mp. Terenul aferent măsoară 15,61 de hectare. Preţul de pornire la licitație: 275.000 de euro.

„Unul dintre ultimii mari moșieri ai Leordenilor avea să fie Nicolae Kretzulescu (Crețulescu) (1812-1900), membru fondator al Academiei Române, dar mai ales politician liberal, prim-ministru în trei rânduri. Descendent prin Iordache Kretzulescu al lui Constantin Brâncoveanu și moștenitor al Leurdenilor, N. Kretzulescu își va construi în Leordeni o moșie impresionantă, lăsată zestre în mare parte fiicei sale Anna, căsătorită Lahovary.

În aceeași perioadă în care Kretzulescu începea să își orânduiască moșiile apărea în scenă Nicolae (Nae) Gussi (1830-1901), administrator al averii familiei Golescu – și ei boieri cu state vechi în Leordeni. După 1880 Gussi devine proprietar, deținând însemnatele moșii ale Goleștilor învecinate cu terenurile fostului prim-ministru.

Aversiunea dintre Kretzulescu și Gussi avea să ajungă de notorietate, luptele economice dintre cei doi culminând cu o serie de procese la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Varietatea terenurilor (arabile, viticole, silvice) care defineau moșiile Leordenilor aveau să evolueze în timp prin diversele reforme agrare, legi de împroprietărire sau expropriere, moșteniri sau succesiuni, pentru ca în perioada interbelică să aparțină ultimelor două mari familii latifundiare. Familia Gussi (Alexandru, Traian, Paul și Elena) și familia Lahovary (prin Anna), în fapt urmașii lui Nicolae Kretzulescu și ai lui Nae Gussi, dețineau împreună circa 550 de hectare, plus alte 100 de hectare de teren viticol.

Moșia Golescu-Gussi cunoștea o evoluție importantă în cele circa două secole de istorie. Prima variantă a conacului era ridicată de familia Golescu, probabil în timpul vieții lui Iordache Golescu, cel care ridica și Biserica Golescu, aflată în vecinătatea domeniului. Ulterior, după ce Nicolae Gussi intra în posesia moșiei Golescu, proprietatea avea să se schimbe, pentru ca după 1900 Alexandru Gussi (1864-1947) să transforme atât conacul, cât și întregul domeniu.

De altfel, Alexandru, magistrat și om politic, cu o activitate importantă în Baroul și Prefectura Muscel, avea să își dedice o bună parte din carieră și viață modernizării locurilor natale. Stăpânind vechea casă a Goleştilor, Alexandru a refăcut-o în perioada 1938-1939, creând o construcție cu adevărat monumentală, alături de dependințele moșiei.

După 1949 întregul domeniu era naționalizat, pentru ca ulterior să intre în uzul diverselor instituții comuniste (sediu al „Sovrom Petrol”, IAS și, finalmente, al Primăriei)”, se arată în prezentarea ofertei de vânzare.

Potrivit casei de licitații, există deja un antecontract pentru adjudecarea conacului.

• Distribuie:
• Distribuie
•