Tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu, noul colaborator ePitești la rubrica ”SĂNĂTATE”, ne vorbește astăzi despre hipotiroidism, cauzele acestei afecțiuni dar și despre ce alimente am putea consuma.

Citiți și: De ce sunt importante investigațiile medicale. Ce analize ar trebui să facem în funcție de vârstă

 

Citiți și: Bolile Ficatului. Care sunt cauzele și simptomele

FACTORI CARE POT FI CONTROLAȚI

Multe cazuri de hipotiroidism sunt caracterizate de un sistem imunitar hiperesponsiv și autoimunitate. Sunt mai mulți factori care pot fi controlați pentru o mai bună reglare a sistemului imunitar:

1. Echilibrul glicemic : Dezechilibrele glicemiei – sunt o cauză pentru disfuncțiile și proasta coordonare imună.

2. Nivelurile scăzute de vitamina D: Vitamina D sub 40ng/ml au risc crescut pentru inflamație cronică și auto- imunitate.

3. Disbioza intestinală: Echilibrul microbian precar – determină malabsorbție și inflamație cronică. Este musai să luăm și intestinul în considerare în planul de tratament.

4. Disfuncția mitocondrială: Mitocondria este centrala energetică a celulei. Este elementul cheie în felul în care organismul face față stresului oxodativ. Disfuncții ale mitocondriei determină creșterea radicalilor liberi de oxigen – și a stresului oxidativ care favorizează afectarea imună. Aceasta este un semn clasic în patofiziologia autoimună din Hashimoto.

5. Nivelurile scăzute de glutation: Glutationul este cel mai important antioxidant de la nivel celular. Este crucial în funcționarea leucocitelor (celulele care ne apără de infecții). Nivelurile scăzute de glutation determină inflamație cronică și deseori autoimunitate.

6. Raport deficitar al acizilor grași Omega 6-3: În general, există semnificativ mai mulți acizi grași omega 6 față de omega 3. Omega 6 stimulează eliberarea de molecule proinflamatorii, fiind un factor cheie în inflamația cronică și auto-imunitate.

7. Subluxația cervicală înaltă: – rar Disfuncții la nivelul articulațiilor bazei craniului (occiputul) și primei vertebre cervicale irită măduva – cu creșterea activității inflamtorii și afectarea multor funcții ale organismului.

8. Toxine din mediu: Expunerea la un nivel crescut de microbi, chimicale, pesticide, erbicide, cosmetice, metale grele, biotoxine – ca mucegaiul – scad nivelul de gutatin, afectează microflora intestinală și crește activitatea inflamatorie.

9. Stres crescut și obiceiuri alimentare deficitare: Stresul atât fizic cât și psihic crește producția de hormoni de stres cu activitate inflamatorie la nivelul organismului. Respirațiile scurte și superficiale pot simula stresorii emoționali și mentali la nivel fiziologic.

10. Lipsa de somn: Somnul deficitar determină disfuncții imune și creșterea inflamației.

RECOMANDĂRI ALIMENTARE

– Optați pentru consumul regulat de ulei (unt) de cocos, care susține funcția tiroidiană și crește rata metabolică cu până la 25%. De aceea puteți înlocui unde se poate, uleiul obișnuit cu uleiul de cocos, care reprezintă o aternativă mai sănătoasă și în plus, dă gust și ingredientelor mai fade;

– În salate, folosiți uleiul de cânepă și oțetul din cidru de mere;

– Puteți include în planul de masa și unele ceaiuri, precum cel verde, ceaiul de tei, mentă, fenicul, mușețel, anason;

– 3 maxim 4 ouă/săptămână;

– De evitat: varza, broccoli, varza de Bruxelles, sparanghel, napii și ridichiile;

– De evitat Solanaceele: cartof, roșii, vinete, ardei;

– Admise: consumul de iaurt degresat, Kefir și Sana pentru aportul de probiotice;

– Fără zahar ridicat, dulciuri (mai ales piersici și căpșuni), atât crude cât și uscate (mai ales migdale);

ATENȚIE!

Când simțiți nevoia de dulce, este important să vă concentrați asupra fructelor cu indice glicemic sau chiar produselor alimentare care sunt bogate în vitamina B, lintea, pastele din orez, carnea de pui și curcan, somonul, cartofi copți, spanacul, orezul brun, quinoa, care țin de foame, iar vitamina B ajuta organismul să producă energie și accelerează puțin metabolismul bazal.

– Fără gluten (se găsește în grâu, secară, orz): recomandate: quinoa, chia, orez integral, orez sălbatic, hrișcă etc.

– Carne: puteți să mâncați carne de pui, pește, miel și curcan, vită

– Ierburi și condimente. Exista multe condimente permise în dieta pentru hipotiroidism. Acestea pot fi: piper negru, busuioc, coriandru, rozmarin, chimen, usturoi, ghimbir, mentă, oregano, pătrunjel, salvie și cimbru.

CEVA DESTUL DE IMPORTANT!

Aportul optim de iod, algele marine și peștele fiind cele mai bune surse.

Cel mai bun mod de a adăuga iodul în alimentație este de a consuma alimente ce conțin în mod natural iod și alți nutrienți care îi asistă absorbția. Exemple de astfel de alimente sunt: alge de mare, alge (kelp, dulse, nori), merișoare; cartofi; nuci românești; oțet din cidru de mere.

Aportul de seleniu, găsit în nuci, pește, orez brun, ciuperci, sparanghel, pui și curcan; suplimentarea cu seleniu nu este recomandată decât la unii pacienți cu tiroidită autoimună și la cei diagnosticați cu boala Basedow-Graves (o formă de hipertiroidie) cu afectare oculară.

Aportul de zinc, prezent în linte, fasole, hrișcă, usturoi, nuci, carne de vită.

Limitați-vă expunerea la dispozitivele electronice obișnuite precum telefoanele mobile și calculatoare.

Nu uitați: puteți lua legătura cu tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu accesând site-ul apnutrition.ro, pagina oficială de Facebook – Nutritionist Adriana Petrescu

 sau pagina de Instagram – adrianapetrescu.nutrition

• Distribuie:
• Distribuie
•