SMART KIDS 930X122

Adriana Petrescu

Bolile Ficatului. Care sunt cauzele și simptomele

Tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu, noul colaborator ePitești la rubrica ”SĂNĂTATE”, ne vorbește astăzi despre depistarea bolilor de ficat: care sunt aceste afecțiuni, care sunt cauzele care le produc, dar și simptomele resimțite.

Citiți și: Ce trebuie să mâncăm și să bem pe timp de caniculă

La analizele de sânge uzuale este bine să includem și TRANSAMINAZELE, acestea fiind enzimele hepatice. Valorile ridicate ale acestora semnalează suferințe ale ficatului. Cele mai cunoscute enzime din categoria aceasta, sunt alaninaminotransferaza (TGP) și spartat aminotransferaza (TGO).

Citiți și: S.O.S! 6 din 10 români suferă de obezitate în ROMÂNIA.1 din 4 copii are probleme de greutate

Transaminazele se găsesc în special în ficat (enzima TGO), dar se mai găsesc și în mușchii scheletului, ai inimii, în creier și în rinichi (enzima TGO).

Ce fac ele în celula hepatică?

Contribuie la detoxificarea diferitelor substanțe care ajung în sânge și au rol metabolic.

Cum ajung ele în sânge?

Chiar și în cazul persoanelor sănătoase, o parte din aceste enzime străbat membranele celulei hepatice și intră în circulația sângelui, însă în cazul persoanelor cu ficatul suprasolicitat, membrana celulară se fisurează, astfel în sânge ajunge o cantitate mai mare de transaminaze, sesizabilă la analizele specifice.

Valori normale

TGO  5-40 unități pe litru și TGP  7-56 unități pe litru, însă, de regulă, la persoanele cu un număr de kilograme cu mult peste cel normal, aceste valori pot fi depășite, fără o afecțiune hepatică propriu zisă.

Și alte boli pot determina modificarea valorilor normale, însă valorile transaminazelor sunt foarte importante în diagnosticul bolilor hepatice, precum hepatita, ciroza, insuficiența hepatică, hemocromatoza, mononucleoza, pancreatita sau cancerul hepatic.

De exemplu, transaminazele crescute pot fi un indiciu al unei hepatite virale, al hepatitelor cronice de tip B și C, al hepatitelor autoimune sau al cirozei hepatice alcoolice, virale sau medicamentoase.

Dintre acestea, cea mai “populară” afecțiune este ciroza, pe care mai toata lumea o asociază cu consumul de alcool, ceea ce nu este tocmai corect.

Ciroza apare atunci când țesutul hepatic normal și sănătos este înlocuit cu țesut cicatricial nefuncțional. Pe măsură ce boala avansează, ficatul are tot mai puțin țesut sănătos. Ciroza este considerată ca fiind ultimul stadiul al fibrozării ficatului și poate fi provocată de numeroase afecțiuni. Manifestările bolii apar abia în stadii avansate, motiv pentru care consultul medical periodic este indicat pentru a stopa timpuriu avansul cirozei.

Cele mai întâlnite cauze sunt:

Alcoolismul cronic – exact ca în reclama de la TV…”Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătății!” și chiar duce la inflamația ficatului și, în timp, la ciroză.

Ca și simptome, din cauza efortului pe care ficatul îl face pentru a procesa o cantitate mare de alcool, pacientul suferind poate prezenta: oboseală cronică, pierderea subită în greutate, în anumite cazuri – apariția icterului (îngălbenirea pielii) și dureri la nivelul ficatului, deși când acesta suferă leziuni, nu prezintă simptome imediate.

Hepatita virală cronică – hepatita C duce la inflamarea ficatului și poate evolua către ciroza. Aproximativ 25% dintre persoanele care au hepatita C cronică vor dezvolta ciroză hepatică.

Steatohepatita nonalcoolică (NASH) este o manifestare severă a bolii ficatului gras non-alcoolic-NAFLD (nonalcoholic fatty liver disease), apare ca urmare a acumulării de grăsimi la nivelul ficatului.

Dintre pacienţii cu NASH, aproximativ 28% fac ciroză într-o perioadă de urmărire de 8 ani.

Persoanele cu această afecțiune se confruntă deseori și cu alte probleme de sănătate, precum diabetul, boala arterială coronariană, colesterolul mărit, malnutriția proteică și, în general, o dietă nesănătoasă.

Sindromul metabolic, marca ficatului gras non-alcoolic, este caracterizat de o multitudine de anomalii metabolice ce includ obezitatea tronculară (abdominală), intoleranţa la glucoză, hipertensiunea arterială şi dislipidemia (cu niveluri crescute de trigliceride şi niveluri scăzute de lipoproteine cu densitate mare, HDL colesterol)

Transaminazele moderate pot fi semn al depunerii de grăsime pe ficat sau pot fi cauzate de hepatita C.

În cazul hepatitelor, transaminazele nu indică automat și evoluția bolii. De exemplu, în cazul hepatitei A, ele pot fi mărite, însă boala să aibă o evoluție bună.

Transaminazele scăzute

Valorile scăzute pot indica prezența unor afecțiuni ale intestinului, un deficit de vitamina B6 sau anumite boli ale ficatului.

În ceea ce privește afecțiunile intestinale, cele care pot reduce numărul de transaminaze în sânge sunt boala celiacă (afecțiune digestivă caracterizată prin intoleranță la gluten), boala Whipple (infecție bacteriană care afectează sistemul gastrointestinal, inima, articulațiile, plămânii și sistemul nervos) și boala Crohn (afecțiune inflamatorie cronică, localizată la nivelul tractului intestinal).

Un diagnostic poate fi stabilit fie de medicul hepatolog, fie de gastroenterolog, după o analiza a pacientului ce a cuprins analize de sânge (TGP, TGO, ALP, GGT, nivelul de globuline, de albumină, de bilirubină), analize imagistice și consult fizic.

Nu uitați: puteți lua legătura cu tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu accesând site-ul apnutrition.ro, pagina oficială de Facebook – Nutritionist Adriana Petrescu

 sau pagina de Instagram – adrianapetrescu.nutrition

555 X 222 CAPRA

Comentarii

570 X 90 CAPRA 3