Tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu, noul colaborator ePitești la rubrica ”SĂNĂTATE”, ne vorbește astăzi despre colesterol – ”bun” și ”rău”, când este indicat să-l măsurăm, care sunt valorile normale și care sunt factorii care influențează creșterea colesterolului ”rău”.

Citiți și: De ce sunt importante investigațiile medicale. Ce analize ar trebui să facem în funcție de vârstă

 

Citiți și: Dietă pentru hipotiroidism: alimente recomandate

În primul rând, vă reamintesc de acel bilet de trimitere pentru analizele anuale de la medicul de familie în baza căruia puteți face analizele gratuit în cadrul unei clinici ce are contract cu CAS, un lucru ce ar trebui să intre în normalitatea noastră.

Colesterolul, despre care vă povestesc astăzi, intră în aceste analize de rutină.

Ce este colesterolul?

Este o substanță grasă necesară pentru buna funcționare a organismului. Printre altele, este implicat în asigurarea energiei necesare corpului și în fabricarea unor substanțe precum vitamina D.

Colesterolul este un constituent al bilei, are rol important în digestia și absorbția grăsimilor din tubul digestiv. Ficatul produce cea mai mare parte (70%) a colesterolului de care organismul are nevoie, din grăsimile consumate, restul (30%) provine direct din hrană.

Când este indicat să ne măsurăm colesterolul?

Între noi fie vorba, după 20 de ani, analizele uzuale ar trebui să includă și colesterolul.

Cu 12 ore înainte să mergem la recoltare, NU se iau medicamente, NU se mănâncă, NU se consumă alte lichide în afară de apă. De aceste lucruri este musai să ținem cont dacă ne dorim un rezultat relevant și corect.

Pentru persoanele supraponderale, sedentare, dar și pentru cele care au o alimentație bogată în lipide de origine animală și carbohidrați (da, ați citit bine…cu un colesterol mărit nu se confruntă neapărat persoanele care mănâncă untură pe pâine dimineața, la prânz sau seara, ci mai degrabă cele care au o adicție spre glucide, pasionate de consumul de zaharuri rafinate sau făinoase) este mai mult decât necesară dozarea periodică.

De asemenea, este indicată și în cazul persoanelor cu hipertensiune, diabet, și boli cardiovasculare.

Ce reprezintă colesterolul “BUN” și cel “ RĂU”?

Colesterolul LDL (low density lipoprotein = lipo – proteina cu densitate joasă), numit și “rău”, are misiunea de a transporta cea mai mare parte a colesterolului în sânge.

!!! Când este în exces, se depune pe pereții vaselor de sânge ducând la apariția aterosclerozei, adică la îngustarea vaselor de sânge, cu complicațiile cardiovasculare de rigoare.

Colesterolul HDL (high density lipoprotein = lipo – proteina cu densitate înaltă), numit și cel “bun”, pentru că aduce înapoi la ficat colesterolul în exces, de unde este eliminat prin căile biliare.

!!! De fapt, el “periază” arterele de depozitele lipidice, reducând riscul de apariție a plăcilor de aterom, lucru pentru care își merită pe deplin numele de “bun”.

Și acum, de ce crește colesterolul rău?

Știu, toată lumea are o vagă idee că alimentația bogată în grăsimi animale duce la acest lucru, dar sunt și alți factori, chiar mai importanți, pe care nu întotdeauna reușim să-i identificăm în timp util, unul dintre ei fiind stresul. Aici vă pot spune din experiența unui pacient ce de câteva luni are un plan alimentar foarte bine structurat, bazat pe cereale integrale, legume și proteină vegetală, însă cu toate acestea, dânsul are o valoare mare constantă a colesterolului rău, întrucât dansul lucrează în domeniul justiției și are zilnic parte de un volum mare de muncă și de stres.

Hormonii de stres (adrenalina și cortizolul) favorizează producerea de colesterol, substanța grasă produsă de ficat pentru asigurarea energiei necesare organismului și reparării celulelor degradate.

Un alt factor poate fi moștenirea genetică. În unele situații, hipercolesterolemia poate fi prezentă în cazul unor pacienți tineri, nu din motive ale unei stări permanente de sănătate precară, ci din cauze genetice.

Vârsta – peste 45 de ani la bărbați și peste 55 în cazul femeilor – este considerată un factor de risc pentru creșterea colesterolului “rău”.

De asemenea, greutatea excesivă este în directă relație cu nivelul crescut al colesterolului, având în vedere faptul că organismul stochează calorii și trigliceride în exces.

Scăderea în greutate cu măcar 10% față de greutatea inițială contribuie considerabil la îmbunătățirea stării de sănătate și a nivelului de colesterol din sânge.

Data viitoare, despre funcția tiroidei

Data viitoare, încheiem seria analizelor cu cele specifice funcției tiroidei, foarte importante pentru doamne, având în vedere că din 10 pacienți diagnosticați cu boli ale glandei tiroide, 8 sunt femei, iar în România, numărul pacienţilor cu afecţiuni tiroidiene s-a triplat în ultimii 6 ani, conform Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Nu uitați: puteți lua legătura cu tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu accesând site-ul apnutrition.ro, pagina oficială de Facebook – Nutritionist Adriana Petrescu

 sau pagina de Instagram – adrianapetrescu.nutrition

• Distribuie:
• Distribuie
•