Boala care afectează un număr mare de români. Care sunt cauzele

Tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu, noul colaborator ePitești la rubrica ”SĂNĂTATE”, ne vorbește astăzi HIPERTIROIDISMUL, care sunt cauzele si cum ne dam seama daca suferim sau nu de această afecțiune.

Citiți și: De ce sunt importante investigațiile medicale. Ce analize ar trebui să facem în funcție de vârstă

Încheiem astăzi seria afecțiunilor glandei tiroide prin detalierea unei a treia afecțiuni ce afectează un număr mare de romani și nu numai:

Hipertiroidismul apare când tiroida produce prea mulți hormoni T4, T3 sau ambii. Prin stabilirea diagnosticului de tiroidă hiperactivă și prin tratamentul cauzei subiacente se pot ameliora simptomele și preveni complicațiile.

Citiți și: Dietă pentru hipotiroidism: alimente recomandate

CAUZELE HIPERTIROIDISMULUI

Afecțiunea poate fi declanșată de o varietate de tulburări, dintre care cea mai comună cauză este boala Graves, o afecțiune autoimuna. Aceasta determină anticorpii să stimuleze tiroida astfel încât să secrete mai mulți hormoni decât ar fi necesar.

Boala Graves afectează mai des femeile decât bărbații și tinde să fie moștenită, ceea ce sugerează o legătură genetică. De aceea, trebuie să-i precizați medicului dacă aveți rude diagnosticate cu această afecțiune.

ALTE CAUZE ALE HIPERTIROIDISMULUI SUNT:

– excesul de iod, un ingredient foarte important pentru hormonii T4 si T3;

– tiroidita sau inflamația tiroidei, ceea ce determină secreția hormonilor mai sus menționați;

– tumorile apărute la nivelul ovarelor sau testiculelor;

– tumorile benigne ale glandei tiroide sau ale celei pituitare;

– concentrațiile mari de tetraiodotironină, administrate prin suplimente alimentare sau medicamente.

PE CINE AFECTEAZĂ?

În principiu, oricine poate dezvolta hipertiroidism, dar este mai frecvent întâlnit la persoanele de sex feminin, la cele cu vârsta mai mică de 40 de ani și la pacienții de peste 60 de ani.

De asemenea și copiii pot fi diagnosticați cu hipertiroidism și tind să prezinte mai frecvent tulburări de comportament comparativ cu adulții. Scade gradul de concentrare, devin hiperactivi, au insomnii și scad performanțele școlare. La copilul mic hipertiroidismul poate cauza întârziere în dezvoltarea neuromotorie.

Există și factori de risc ce presupun asocierea hipertiroidismului cu alte afecțiuni precum:

– aveți un istoric familial de boli ale tiroidei;

– suferiți și de alte probleme de sănătate, cum ar fi anemie pernicioasa (o afecțiune provocată de deficitul de vitamina B12), diabet tip 1 sau 2, dar și în caz de insuficiență suprarenală primară (tulburare hormonală);

– consumați cantități mari de alimente care conțin iod, precum algele kelp;

– administrați medicamente pe baza de iod;

– folosiți produse cu conținut de nicotină;

– ați fost însărcinată în ultimele 6 luni.

DIAGNOSTICAREA CU HIPERTIROIDISM

Diagnosticul de hipertiroidism nu se poate stabili doar pe baza simptomelor, deoarece multe dintre acestea coincid cu cele ale altor afecțiuni. Este necesară evaluarea medicală, atât prin examinarea fizică, dar mai ales prin analize de sânge și investigații imagistice.

La examinarea fizică, medicul urmărește următoarele aspecte:

– tiroida – palpând zona în care se află aceasta, pentru a verifica dacă glanda este mărită sau dacă prezintă sensibilitate la atingere;

– ochii – pentru a vedea dacă sunt umflați, înroșiți sau dacă se poate observa vreun alt simptom al bolii Graves, cum ar fi senzația de ochi uscați, lăcrimarea excesivă ori disconfortul la nivelul unuia sau ambilor ochi, sensibilitatea la lumină, vederea încețoșată, apariția inflamației sau reducerea mișcărilor globilor oculari;

– inima – prin utilizarea stetoscopului, medicul poate sesiza ritmul cardiac rapid și/sau neregulat;

– mâinile – vi se poate solicita să întindeți mâinile pentru ca medicul să vadă dacă acestea tremură sau prezintă modificări la nivelul unghiilor;

– pielea – prin palpare, se poate observa dacă pielea este caldă și umedă

Astfel, se recomandă dozări hormonale (TSH, FT4, FT3) și o serie de biomarkeri specifici, ce explorează fenomenul de autoimunitate tiroidiană: anticorpi anti-receptori TSH (TRAb, LATS), anticorpi Anti-TG şi anti-TPO.

PE LÂNGĂ ACESTEA SE MAI POT FACE:

– analiza pentru verificarea nivelului colesterolului – un nivel scăzut poate sugera o rată metabolică crescută, caz în care organismul arde rapid colesterolul;

– analiza pentru nivelul trigliceridelor – la fel ca în cazul unui nivel redus al colesterolului, scăderea concentrației de trigliceride poate fi un semn al ratei metabolice crescute;

– ecografia tiroidiană – poate dezvălui dacă întreaga tiroidă sau doar o singură zonă a acesteia provoacă hiperactivitatea;

– imagistica prin ultrasunete – permite măsurarea integrală a glandei tiroide, precum și a posibilelor chisturi de la nivelul acesteia;

– tomografia computerizata (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM/RMN) – astfel se poate stabili dacă prezența unei tumori la nivelul glandei pituitare este cauza hipertiroidismului.

Seria materialelor despre Hipertiroidism va continua cu explicațiile nutriționistului Adriana Petrescu legate de alimentație în cazul acestei afecțiuni, dar și despre prevenție.

Nu uitați: puteți lua legătura cu tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu accesând site-ul apnutrition.ro, pagina oficială de Facebook – Nutritionist Adriana Petrescu

sau pagina de Instagram – adrianapetrescu.nutrition

REFERINȚE:

De Leo, Simone, et al. “Hyperthyroidism.” Lancet (London, England), U.S. National Library of Medicine, 27 Aug. 2016, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5014602/.

Mayo Clinic Staff. “Hyperthyroidism (Overactive Thyroid).” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 14 Nov. 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hyperthyroidism/symptoms-causes/syc-20373659.

Nazario, Brunilda. “Hyperthyroidism: Symptoms, Causes, Diagnosis, Treatment.” WebMD, WebMD, Jan. 2021, www.webmd.com/a-to-z-guides/overactive-thyroid-hyperthyroidism.