Tot ce trebuie să știți despre taxele judiciare de timbru

Ce sunt taxele judiciare de timbru și cum se calculează vezi AICI

Când, cum și unde se plătesc taxele judiciare de timbru?

Taxele judiciare de timbru se plătesc înainte de depunerea acțiunii/cererii în instanță, fie prin plata în numerar la ghișeu, fie prin virament sau în sistem on-line, într-un cont de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru” al orașului sau comunei în care aveți domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică în numele căreia formulați acțiunea/cererea are sediul social.

Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al orașului sau comunei în care se află sediul instanţei (vezi aici detalii despre instanțele din România) la care se introduce acţiunea sau cererea.

În situația în care nu sunteți mulțumit de modului de stabilire a taxei judiciare de timbru aveți posibilitatea să formulați o cerere de reexaminare în termen de 3 zile de la data comunicării adresei de la instanță.

Când se restituie taxa de timbru?

Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii:

a) când taxa plătită nu era datorată;

b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;

c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;

d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată  (când instanța i-a pus în vedere și i-a dat termen pentru aceasta, dar reclamantul nu a completat lipsurile din cererea de chemare în judecată; de exemplu: nu a precizat domiciliul părții adverse, nu a precizat dovezile pe care se sprijină cererea, nu a semnat cererea de chemare în judecată etc)  sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;

e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;

f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă;

g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române;

h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici;

i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă;

j) în alte cauze expres prevăzute de lege.

Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data naşterii sale.