Am speranţe pentru anul care urmează, în ciuda tuturor ştirilor alarmiste lansate pe final de 2020, potrivit cărora noul coronavirus ar deveni şi mai periculos, prin mutaţii. Personal, apreciez lansarea mai multor vaccinuri care cred că funcţionează şi susţin cercetătorii care dovedesc că pot lupta împotriva virusului, indiferent de provenienţa sa discutabilă.

Mai mult decât atât, mai presus de orice ameninţare, cred în existenţa unui plan de redresare. Îmi place să visez că, în umbră, oameni inteligenţi şi bine intenţionaţi ne pregătesc ceva, însă nu ne oferă totul pe tavă aşa cum probabil îşi doreşte toată lumea: să scăpăm de virus!

De virus nu vom scăpa, revin la ce subliniam în vară, trebuie să învăţăm să trăim cu el. Aşa cum alte afecţiuni există şi au leac, nici această sperietoare mondială nu va persista pe termen lung. Prin urmare, eu vă propun să ne îndreptăm atenţia către alte aspecte pe care mulţi le-au neglijat sau au fost puşi în imposibilitatea de a face:

Educaţia copiilor noştri. S-a pierdut mult cu închiderea unităţilor de învăţământ, iar şcoala online nu este decât o variantă de avarie cu prea puţine beneficii. Aş spune că e mai bine decât nimic, însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche şi să acceptăm ideea de fi captivi acestui sistem, invocând existenţa virusului. Autorităţile, cu mici excepţii sau salturi, au dat dovadă de incompetenţă vreme de peste 30 de ani în acest domeniu. Acum e şi mai complicat să se facă. Ne lăudăm cu olimpici şi copii sclipitori, însă este în proporţie de peste 90% meritul lor şi al părinţilor care au ştiut cum să-i canalizeze. Priviţi cum arată materiile şcolare, uitaţi-vă cu atenţie în manuale şi în caietele elevilor şi veţi înţelege unde ne aflăm cu învăţământul. De aceea este important să-i îndrumăm pe cei mici să fie autodidacţi, inventivi şi să gândească liber. În acelaşi timp, trebuie să conştientizeze şi importanţa prezenţei la orele de curs şi atenţia la teorie. Orele suplimentare („after school”) sunt foarte importante în opinia mea, fiindcă acolo profesorul poate transmite informaţii liber, fără să fie constrâns de structuri de predare care nu sunt în regulă sau nu sunt adaptate anumitor elevi.

Sănătatea noastră psihică. Se vorbeşte, şi nu degeaba, despre faptul că pandemia va provoca suferinţe psihice şi afecţiuni pe termen lung, exact ca după un război în care eşti direct rănit, prizonier, traumatizat sau indirect – prin afectarea ori pierderea celor dragi. Un program de relaxare şi alocarea unor ore în care să ne punem gândurile şi viaţa în ordine e mai important decât să urmărim Facebook şi dezbateri la televizor în timpul liber.

Banii. Cum să avem cât mai mulţi – nu asta contează. Ceea ce contează e să fii calculat şi să aloci resursele financiare în direcţiile potrivite, la momentul potrivit. Căci, vorba aceea, mulţi ai – mulţi cheltuieşti. Fiecare dintre noi are anumite priorităţi, iar una dintre ele ar trebui să fie economisirea. Altfel suporţi situaţiile imprevizibile când ai nişte bănuţi puşi deoparte. Anxietatea apare când ai zero lei în cont sau, mai rău, datorii.

În tot acest sistem de ecuaţii care determină fericirea (sau nefericirea) există o variabilă importantă: speranţa. Pot fi gânduri optimiste, planuri, menţinerea unei vieţi active şi implicarea în diverse proiecte. Toate ar putea aduce un plus, faţă de situaţia în care asistăm pasiv la ce se întâmplă în jur.

Vă doresc tuturor un an nou fericit!

• Distribuie:
• Distribuie
•