„Ce se întâmplă în Vegas, rămâne în Vegas”, este o replică deja celebră pe care o au jucătorii înrăiţi când vine vorba de banii câştigaţi sau pierduţi în cazinourile colosale din Nevada. Imaginea strălucitoare, poleită într-un stil artistic caracterizat drept „kitsch” (pe bună dreptate) a fost copiată în toate marile oraşe democratice ale lumii, dar la o scară mai redusă – în limita posibilităţilor, cum se spune.

Nici Piteştiul nu a „ratat” oportunitatea de a avea o zonă după modelul Las Vegas, deşi noi ca popor suntem mai degrabă caracterizaţi de „Las Fierbinţi”. Pentru necunoscători, această zonă unde curg banii din bancomate şi merg în sălile de jocuri de noroc, la pariuri şi case de amanet este Bulevardul I.C. Brătianu.

Pe o porţiune de vreo 2 kilometri găsim zeci de astfel de unităţi, cele mai aglomerate fiind – evident – sălile de jocuri.

La aparate intră persoane dubioase, pe care le recunoşti uşor după agitaţia psihomotorie permanentă. Gesticulează mai mereu, mişcările sunt bruşte şi privirea scurtă stânga-dreapta. Este bine să le eviţi în perioadele de „vârf”, când rămase fără „lovele” încep să vocifereze şi să devină chiar agresive. Dovada – sticle sparte în faţa cazinourilor, urme ale unor altercaţii şi răfuieli.

Locatarii de pe bulevard cunosc bine situaţia şi sunt nemulţumiţi că trebuie să suporte în permanenţă o asemenea stare de fapt. Nu am fost în Vegas, dar cred cu tărie că acele mari cazinouri nu sunt deschise la parterul unor blocuri unde locuiesc oameni.

Discuţii pentru mutarea cazinourilor

Din acest motiv şi altele, a existat la Piteşti, cândva, o discuţie pentru mutarea cazinourilor într-o zonă special amenajată pentru împătimiţii jocurilor de noroc. Desigur, în lipsa unor reglementări clare, administraţia locală a municipiului a abandonat ideea după o singură întrevedere.

În plus, trebuie să recunoaştem – şi ei ştiu – că acest „circuit” al banilor şi diverselor bunuri animă cumva economia şi societatea.

Nu ne putem pronunţa asupra legalităţii bunurilor dobândite, dacă sunt furate sau nu, dacă „se spală bani” sau nu, asta poliţiştii şi instanţele (dacă se ajunge acolo) pot stabili.

În orice caz, pentru noi este evident că multă lume păşeşte cu teamă la ceas de seară pe bulevard. Nu este recomandat să te plimbi de unul singur la ore târzii, decât dacă ai „spate”.

Recunosc, manifest o oarecare atracţie pentru negoţul cu diverse chilipiruri, îmi plac telefoanele şi gadget-urile, din acest motiv frecventez casele de amanet. Îmi place să văd rafturi pline cu iPhone-uri, Samsung-uri, tablete şi alte minuni la preţuri de obicei convenabile. Chiar am cumpărat şi am vândut, fiind mulţumit de afacere.

Date fiind aceste precizări, mă simt în măsură să caracteriz spaţiile cu pricina: sunt binevenite pe de o parte, însă „pluteşte” mai mereu un aer discutabil din partea unor oameni care vin să vândă rapid obiecte a căror provenienţă nu este cunoscută cu certitudine.

Trebuie să ai un pic de curaj, vocabular adecvat să intri în vorbă cu ele şi să fii un pic psiholog ca să le pricepi intenţiile – nu întotdeauna bune.

Băieţii de la amanet nu sunt „psihologi”, dar stau în „gaşcă” şi majoritatea merg la sală. Imaginea de ansamblu este cea pe care o vedeţi. Nu am fost reporter (de această dată) tocmai pentru a obţine un feedback din partea altcuiva care nu este familiarizat cu atmosfera de „Las Vegas” de pe bld. Brătianu.

Replica sa: Mi-a fost frică! Am obţinut şi o „mărturie” din partea unei femei care s-a aventurat la plimbare pe bulevard: Nu merg noaptea decât însoţită.

Chiar atât de periculos pare? Pentru că dacă e aşa, atunci avem o problemă pe care autorităţile trebuie să o lămurească.

• Distribuie:
• Distribuie
•