Desfacerea căsătoriei și separarea soților, atrag deseori schimbări fundamentale asupra locuinței, copiilor, bunurilor și animalelor de companie.

Codul civil include animalele de companie în categoria bunurilor aflate în circuitul civil.

Astfel că, în acțiunile de partaj introduse de foștii soți ulterior desfacerii căsătoriei legislația nu distinge între un cățel și un frigider.

Cu alte cuvinte, în general, o instanță va partaja un cățel la fel cum partajează mașina foștilor soți sau alte bunuri mobile/imobile pe care aceștia le-au dobândit în timpul căsătoriei.

Instanțele de judecată pot decide atribuirea animalului de companie unui soț dacă există cerere în acest sens și dacă, din probele administrate la dosar, rezultă că ar fi echitabil ca acel soț să primească animăluțul.

Dacă animalul de companie a fost cumpărat înaintea căsătoriei de către unul dintre soți atunci este bun propriu și aparține acestuia, aceeași soluție se aplică dacă a fost dobândit prin moștenire legală, testament sau donație.

Dacă există o convenție matrimonială (contract prenupțial) încheiata între foștii soți, atunci se vor aplica clauzele acesteia.

De pildă, pot opta ca fiecare să fie proprietar exclusiv în privința bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei precum și a celor pe care le dobândește, în nume propriu după data încheierii căsătoriei, în această categorie fiind incluse si animalele de companie.

Când animalului de companie este proprietatea exclusivă a unui singur soț, deși pare inechitabil pentru celălalt soț implicat emoțional în creșterea și dresarea animalului, acesta pierde orice drept și nici nu poate adresa instanței de judecată cerere de acordarea a unui drept de vizitare.

Dacă el a fost cumpărat în timpul căsătoriei, este bun comun și judecând în echitate, instanța ar trebui să îl acorde celui/celei care dovedește că a fost mai implicat/ă în creșterea și bunăstarea sa, prin cumpărarea de alimente, efectuarea plimbărilor zilnice și a vizitelor la veterinar.

Cererile în materia partajului judiciar se taxează cu 3% din valoarea bunurilor de împărțit, deci atunci când se introduc și animalele de companie în proces, reclamantul trebuie să indice valoarea acestora după prețuirea sa dar și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.

• Distribuie:
• Distribuie
•