De ce sunt importante investigațiile medicale. Ce analize ar trebui să facem în funcție de vârstă

Tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu, noul colaborator ePitești la rubrica ”SĂNĂTATE”, ne explică astăzi importanța investigațiilor medicale, dar și ce tipuri de analize ar trebui să facem în funcție de vârstă.

Citiți și: Ce trebuie să mâncăm și să bem pe timp de caniculă

Citiți și: Bolile Ficatului. Care sunt cauzele și simptomele

”Când v-ați făcut ultima oară analizele de sânge?”

Este oarecum începutul anului, încă ne dezmorțim încetul cu încetul corpurile din starea latentă de peste iarnă și este perioada propice în care interesul pentru starea de bine este concretizat în acțiuni ce presupun vizite în cabinetul nutriționistului, în saloanele de înfrumusețare, frecventarea sălii de fitness, aerobic, etc, însă puțini sunt cei care se îndreaptă și către laboratorul de analize.

Dacă tot am specificat vizita în cabinetul nutriționistului, vă pot spune din experiență, că puține persoane asociază surplusul de kilograme cu un dezechilibru al stării de sănătate, mai ales că întrebarea “Când v-ați făcut ultima oară analizele de sânge?” face parte din anamneza fiecărui pacient la prima întâlnire, iar de cele mai multe ori, răspunsul este “Nu mai știu” sau “ Cu mulți ani în urmă”.

De reținut faptul că analizele sunt testele de prima intenție când vine vorba de monitorizarea stării de sănătate. Medicul de familie vă poate da o trimitere (buletin de analize anual/analize medicale de rutină) pe baza căruia vă puteți face GRATUIT analizele în majoritatea laboratoarelor/clinicilor private ce au contract cu CAS.

Ar fi ideal ca înainte de o vizită la nutriționist, să va faceți setul de analize, întrucât ajută foarte mult: atât la eliminarea cauzelor medicale ce ar fi putut conduce spre un surplus de kg: afecțiuni ale tiroidei, un început de diabet, etc, dar și în realizarea planului alimentar: spre exemplu, dacă vine o persoană cu o creștere semnificativă a profilului lipidic (colesterol LDL mărit, HDL scăzut, trigliceride mărite, etc) atunci planul va avea un nivel al lipidelor scăzut, eliminând alimentele cu conținutul de acizi grași trans în produsele alimentare și nu numai.

Nu uitați: puteți lua legătura cu tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu accesând site-ul apnutrition.ro, pagina oficială de Facebook – Nutritionist Adriana Petrescu sau pagina de Instagram – adrianapetrescu.nutrition .

NU TREBUIE SĂ AȘTEPTĂM SĂ NE DOARĂ CEVA!

Nu trebuie să așteptăm să ne doară ceva sau să ne simțim rău pentru a merge la medic. Să nu uităm că, groaznicul cancer se manifesta adesea târziu, când șansele de vindecare sunt mici sau nu există, însă depistat din faza incipientă, cursul cu siguranță este altul.

Totodată, cu trecerea anilor, ne schimbăm tabieturile, stilul de alimentație, devenim mai sedentari, dar apare și scăderea progresivă a metabolismului bazal după vârsta de 30-40 ani. Astfel se explică faptul că, deși persoanele în cauză nu mănâncă mai mult decât în tinerețe, ele încep să crească în greutate ( pe măsură ce organismul uman înaintează în vârstă, scade masa musculară și scade și rata metabolismului bazal).

Persoanele care doresc să-și păstreze silueta din tinerețe și la maturitate sunt sfătuite, fie să reducă consumul zilnic de calorii, fie să respecte un program zilnic de exerciții fizice. Mai sunt persoane din aceasta categorie care vin la cabinet și îmi spun “Știți, nu înțeleg ce se întâmplă, eu mănânc la fel ca și până acum, însă am început să iau în greutate, nu-mi explic…”

Astfel, plecând de la explicațiile de mai sus, se face o diferențiere între investigațiile medicale recomandate, întocmai pe categorii de vârstă și predispoziții cunoscute:

INVESTIGAȚII NECESARE PERSOANELOR CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 18-39 ANI

Când ești tânăr și frumos (18-39 ani), investigațiile sunt mai puține, dar tot sunt necesare:

-Hemoleucograma completă, glicemia, VSH, profil lipidic, hepatic, probe ale funcției renale (uree, creatinina), sideremie, calciu, magneziu, sumar de urină și Antigen Helicobacter pylori din materii fecale (o cauză majoră de gastrită cronică și ulcer peptic, studiile epidemiologice efectuate în ultimii ani au confirmat asocierea infecției persistente cu un risc crescut de apariție a cancerului gastric)

– Ecografia abdominală

– Femei: control ginecologic, testele de secreții vaginale, testarea BABEȘ-PAPANICOLAU, ecografia de sân (În România, procentul femeilor care merg la un control preventiv pentru a diagnostica cancerul la sân este în creștere, dar continuă să rămână, totuși, mai mic decât ar trebui. Rezultatul este diagnosticarea multor cazuri de tumori în stadii avansate. Din păcate, în multe cazuri, femeile simt “ceva tare” la sânul lor, dar nu solicită opinia medicului și se mulțumesc cu o explicație proprie.)

– Examen stomatologic, dermatologic și oftalmologic

– Testarea auzului: se face prima data la 10 ani, apoi la 18 ani.

INVESTIGAȚII NECESARE DUPĂ 40 DE ANI

După 40-49 ani, începem să mai “scârțâim” și ne “îmbogățim “ buletinul de analize astfel:

– Hemoleucograma completă, glicemia, VSH, profil lipidic, hepatic, probe ale funcției renale (uree, creatinina), sideremie, calciu, magneziu, sumar de urină și Antigen Helicobacter pylori din materii fecale, TSH, FT4, (în special la doamne ce suspectează o afecțiune tiroidiană), proteina C reactivă.

Femei: control ginecologic, testele de secreții vaginale, testarea BABEȘ-PAPANICOLAU, anual ecografia de sân și la 2 ani- MAMOGRAFIA.

– Bărbați: PSA (antigenul specific prostatei)

– Examen stomatologic, dermatologic și oftalmologic.

– Măsurarea tensiunii arteriale și electrocardiograma

– Fumătorii – spirometrie și radiografie pulmonară

– La indicația medicului, se poate face și osteodensitometria (pe înțelesul tuturor, analiza DEXA – măsoară pierderea de masă osoasă ce face parte din procesul de îmbătrânire, însă semnalează și prezența osteoporozei, boala periculoasă, adesea numită „boala tăcută”, deoarece aceasta nu prezintă simptome până nu se produce o fractură.) Depistarea precoce este cel mai bun mod de a preveni osteoporoza.

INVESTIGAȚII NECESARE DUPĂ 50 DE ANI

După 50 de ani, pe lângă cele de mai sus, se adaugă:

– Colonoscopia – o data la 10 ani, însă dacă există în familie antecedente de cancer colorectal, se face chiar la 5 ani

– Testarea oftalmologică – pentru depistarea degenerescentei maculare, glaucomului.

❗ Atenție și la afecțiunile oftalmologice asociate cu diabetul zaharat, cel mai frecvent asociat cu cel de tip 1 (insulino dependent): glaucom, cataractă, retinopatie diabetică.

– Mamografia se recomandă anual și analiza DEXA, conform indicațiilor medicului specialist.

Săptămâna următoare deslușim împreună Hemoleucograma, VSH-ul și GLICEMIA, ce ne arată ele și cum le interpretăm.

Nu uitați, cea mai buna investiție o faceți în dumneavoastră, în prevenție și atingerea stării de bine @wellbeing!

Nu uitați: puteți lua legătura cu tehnicianul nutriționist Adriana Petrescu accesând site-ul apnutrition.ro, pagina oficială de Facebook – Nutritionist Adriana Petrescu