- Publicat de: Mihaela Grigorescu
- 23-06-2017, ora 15:57
- Politic
LAURENȚIU REBEGA: CUM POATE FI REZOLVATĂ CRIZA IMIGRANȚILOR
Laurențiu Rebega: Cum poate fi rezolvată criza imigranților.
Citiți și: LAURENȚIU REBEGA ȘI VICTOR PONTA, EVENIMENT ÎN SUAEuroparlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății, face o analiză despre fenomenul migraționist din Europa în urma participării sale la conferința la nivel înalt asupra managementului migrației defășurată pe 21 iunie 2017 în Hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles.
Iată analiza și observațiile europarlamentarului român:
Citiți și: PRO ROMÂNIA, REPREZENTARE LA NIVEL INTERNAȚIONAL. ÎN ȚARĂ, PSD SE ADUNĂ LA MITING„A fost o conferință maraton, la care, pe parcursul a peste 6 ore, au luat cuvântul personalități de vârf ale Uniunii Europene: președintele Parlamentului, Antonio Tajani, președintele Comisiei, Jean Claude Juncker, înaltul reprezentant pentru politică externă și de securitate, Federica Mogherini, comisarii D. Avramopoulos, J. Hahn și J. King, precum și reprezentanți ai ONU, ai Organizației Internaționale pentru Migrație, ai Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social, miniștri din Grecia, Suedia și Libia și, bineînțeles, numeroși europarlamentari.
Din această simplă enumerare reies două aspecte contradictorii. Pe de o parte, numărul și importanța participanților arată, fără îndoială, că migrația este o mare problemă a UE. Pe de altă parte, tot numărul și importanța participanților sugerează că măsurile concrete și eficiente mai au încă de așteptat.
Într-adevăr, luările de cuvânt, în marea lor majoritate tehnice, au evidențiat cât de complexă este problema migrației și cât de strâns este legată de alte probleme la fel de complicate și care, nici ele, nu și-au găsit rezolvarea: terorismul, subdezvoltarea și conflictele endemice din Orientul Mijlociu și Africa.
Conferința a fost bine organizată din punct de vedere al structurii și programului. După discursurile introductive au urmat 3 secțiuni dedicate managementului migrației și azilului, promovării stabilității și a prosperității în țările lumii a treia și întăririi securității interne a Uniunii Europene. Prin urmare, organizatorii au sesizat corect marile categorii de probleme.
Din păcate, în discuții a prevalat opinia politicii mainstream de la Bruxelles. Potrivit acesteia, gestionarea migrației și a azilului, inclusiv deciziile cu privire la migranții ilegali sau la relocarea refugiaților, ar fi doar probleme de organizare și de cosmetizare a procedurilor actuale. Pe același ton s-au pronunțat și vorbitorii care au dezbătut securitatea internă a Uniunii: trebuie crescut bugetul, trebuie întărite patrulele, trebuie aplicate tehnologii moderne de recunoaștere biometrică.
Privind situația prin acest tip de ochelari, nu e de mirare că majoritatea vorbitorilor, aparținând unei majorități politice, s-au exprimat în sensul creșterii bugetelor pentru primirea migranților, în sensul creșterii cheltuielilor comune pentru securitate, în sensul schimbului de date între autoritățile polițienești și, ca un corolar, în sensul creșterii integrării europene.
Pe scurt, mesajul politic mainstream a fost următorul: trebuie să-i primim pe migranții „buni”, trebuie să creștem integrarea europeană și trebuie să intensificăm supravegherea tuturor cetățenilor! Adică, amenințarea refugiaților devine o sperietoare pentru ca Uniunea Europeană să devină un super-stat, în care deciziile nu le mai iau cetățenii pentru comunitățile lor, ci le iau birocrațiile de la Bruxelles sau de aiurea.
Au existat, însă, și voci curajoase, care au arătat că rădăcinile problemelor care generează migrația nu pot fi rezolvate prin integrare europeană și întărirea forțelor de securitate. Paradoxal, acest lucru a reieșit inclusiv din cuvântul doamnei Federica Mogherini, care a lăsat să se înțeleagă că fenomenul migratoriu se va intensifica în următorii ani și că nu există speranțe rezonabile ca acesta să fie rezolvat în mai puțin de câteva decade.
Creșterea demografică în Africa și Orientul Mijlociu nu dă semne că s-ar diminua. Răspunsul eurocraților este că Europa ar trebui să primească anual câteva sute de mii de migranți, pe care, ulterior, să-i disperseze în statele membre. Aceasta este o perspectivă care nu a fost exprimată explicit, cel puțin la acele dezbateri la care am participat și eu, dar care s-a cristalizat implicit, ca picătura chinezească.
Firește, nu s-a putut evita discutarea relației dintre migrație și terorism. Desigur, este absurd să ne gândim că toți migranții sunt teroriști, dar e cât se poate de rezonabil să observăm că în masa de manevră a migranților există condițiile ideale pentru radicalizare și terorism.
La această conferință am exprimat o poziție fermă pentru o gestionare severă a fenomenului migrator, pornind de la idea că trebuie să tratezi cauzele, iar nu efectele unui fenomen negativ. Am susținut că soluția fără de care nu se poate este aceea de a se opri războaiele și de a se investi masiv în economiile din acele state lovite de acest flagel.
Orice om are dreptul să-și caute fericirea, oriunde în lume. Dar toți oamenii au dreptul ca în comunitățile lor să fie păstrate pacea și prosperitatea.”, conchide europarlamentarul Laurențiu Rebega.
Parlamentul European nu este responsabil pentru conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.