Laurențiu Rebega: Problemele învățământului românesc în context european. Europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății, face o analiză a problemelor învățământului din țara noastră în contextul realităților europene din domeniu.

„Cum știți că sunt un împătimit al cifrelor, vă propun astăzi un alt studiu interesant.

Cele mai recente date ale Eurostat clasează România pe ultimul loc în UE, cu cea mai mică rată de absolvenți de facultate (25,6%) în rândul populației cu vârste între 30 și 34 de ani. Și, totuși, țara noastră se află pe locul 5 în topul european al țărilor cu cei mai multi studenți care învață în străinătate.

Întrebarea care se naște de aici este ce s-a întâmplat cu sistemul nostru educațional și, mai ales, cât de competitivă mai este România la acest capitol pe plan european? Haideți să vedem și celelalte cifre!

În timp ce media europeană pentru cetățenii europeni de 30-34 de ani absolvenți de studii superioare a fost în 2016 de 39,1%, România ocupă ultimul loc în UE, cu 25,6%. În acest clasament, țările cu cei mai mulți absolvenți de facultate sunt: Lituania (58,7%), Luxemburg (54,6%), Cipru (53,4%), Irlanda (52,9%) și Suedia (51%), singurele cu ponderi de peste 50% în această grupă de vârstă.

Ținta europeană pentru 2020 este de 40%, iar cea națională pentru același an este de numai 26,7%.

În ceea ce privește ponderea tinerilor de 18-24 de ani care au abandonat școala de timpuriu, înainte de a absolvi clasa a X-a, țara noastră se plasează pe locul 3, cu 19,6%, după Spania (19%) și Malta (18,5%). Să nu uităm că cele 10 clase sunt obligatorii în țara noastră!

Aceasta este o veste foarte proastă, pentru că vorbim despre un top al statelor cu număr mare de tineri cu educație redusă. Mai mult decât atât, în ultimii 10 ani țara noastră nu a făcut progrese în acest sens. Astfel, România se află și printre cele doar trei state care nu și-au redus aceste ponderi în ultimul deceniu. Fruntașele la acest capitol sunt patru state foste comuniste: Croația (2,8%), Lituania (4,8%), Slovenia (4,9%) și Polonia (5,2%).

Vă întrebați cum stă România la acest indicator? Țara noastră este fix în urmă cu 7 ani, adică la media europeană din 2010. Numai că media Uniunii a scăzut de la 17% în 2002 la 10,7% în 2016, iar noi batem pasul pe loc.

O figură foarte bună a făcut Lituania, de exemplu, care are cea mai mare rată de absolvenți (60%) și se află pe locul doi, la cea mai mică pondere de tineri care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ (4,8%). Mai mult decât atât, Universitatea din Vilnius a ocupat anul trecut poziția 481-490 a „QS World University Rankings”, iar alte trei instituții s-au clasat în categoria 700+.

În același clasament privind nivelul calității educației, principalele patru instituții de învățământ superior din România, respectiv Universitatea București, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara, s-au clasificat, în categoria 700+.

Ca să facem o comparație, România are 19 milioane de locuitori, iar Lituania, 3 milioane!

România are în acest moment 49 de universități publice, 7 instituții militare de învățământ superior și 47 de universități private.

În schimb, în 2016, numărul tinerilor români care studiau peste hotare a ajuns la aproximativ 36.000, țara noastră ocupând locul 5 în topul european al statelor cu cei mai mulți studenți care învață în străinătate, după Germania, Franța, Italia și Grecia.

Este clar că investițiile în învățământul superior (public sau privat) reprezintă factorul cheie care face diferența între instituțiile care avansează și performează constant și cele rămase în urmă.

Până când în România nu se va acorda un nivel înalt de finanțare bine țintită, fie din fonduri proprii, fie din bugetul public, instituțiile de învățământ (sau cele de cercetare) și actul educativ în sine vor avea de suferit și vor regresa alarmant.

De remarcat, însă, ar fi că raportul Institutului de Statistică al Uniunii Europene nu este cel mai relevant pentru situația educațională din România raportată la economia din țara noastră. De ce spun asta? Pentru că în România, cel puțin în ultimii 15 ani, numărul absolvenților de facultate s-a dovedit prea mare pentru o piață a muncii care nu a putut absorbi toți posesorii de diplome universitare. În schimb, România duce lipsă de muncitori calificați în toate ramurile de activitate.

Cel mai probabil că urmărirea țintei europene care vizează creșterea ratei absolvenților de facultate la 40% (25,6%) din totalul populației cu vârste între 30 și 34 de ani nu va rezolva această problemă pentru țara noastră. Corelarea ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii ar fi mult mai indicată. De asemenea, creșterea calității pregătirii universitare și a abilităților practice ale studenților ar putea deschide drumul spre un sistem de învățământ ancorat în realitate, de care avem atât de multă nevoie!”, argumentează europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății.

Parlamentul European nu este responsabil pentru conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

• Distribuie:
• Distribuie
•