Cetatea Poenari, cunoscută drept „Cetatea lui Ţepeş Vodă”, reședința secundară a domnitorului, a fost reconstituită digital de un grup de arhitecți și designeri internaționali pentru compania Budget Direct. Totul, în cadrul unui proiect în care specialiștii au recreat virtual 7 castele europene aflate în ruină, ilustrând, prin tot atâta GIF-uri, arhitectura lor inițială.

“Am ales 7 dintre cele mai unice castele în ruină din Europa și, alături de designeri și arhitecți, am creat o serie de imagini virtuale arhitecturale și animații de reconstrucții care le aduc la gloria din trecut”, scrie site-ul Budget Direct.

Pentru vizualizare, dați click pe GIF-ul de mai jos!

Despre Cetatea Poenari

Cetatea Poenari se află pe vârful Muntelui Cetăţuia, în județul Argeș, într-un cadru natural fortificat.

Deşi este amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, cetatea a primit numele de Poenari de la satul puţin mai îndepărtat, însă, foarte probabil, mai vechi, pe care l-a şi stăpânit, după cum se arată într-un hrisov dat hareşenilor (arefenilor) de Mircea Ciobanul pe 8 aprilie 1546.

Cu acest nume o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.

Numită „Cetatea lui Ţepeş Vodă” sau „Cetatea lui Negru Vodă”

Cea dintâi denumire îşi are desigur originea în tradiţia istorică a cărei primă menţiune scrisă se regăseşte în Letopiseţul cantacuzinesc, unde se precizează: „Vlad Vodă Ţepeş. Acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut sfânta mănăstire ot Sneagov. Mai făcut-au un lucru cu orăşanii den Târgovişte, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă. Când au fost în ziua Paştilor, fiind toţi orăşanii la ospeţe, iar cei tineri la hore, aşa fără veste pre toţi i-au cuprins. Deci câţi au fost oameni mari, bătrâni, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum au fost împodobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poenari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în pieile goale”.

Treptat, numele de „Cetatea Poienari” a ajuns să fie parţial uitat, ruinele fortificaţiei ajungând a fi cunoscute în secolele XIX-XX drept „Cetatea lui Ţepeş Vodă” ori „Cetatea lui Negru Vodă”.

În cea dintâi variantă este întâlnită în însemnările mitropolitului Neofit Cretanul din anul 1747: „Și iaste o cetăţuie a lui Vlad vodă Ţepeş care iaste făcută depărcior de sat, mai sus, supt poalele munţilor (…). Şi în zilele acestui domn Vlad vodă au fost venit tătarii cu turcii şi au bătut cetatea cu tunuri dintr-alt munte despre răsărit unde păzesc plăiaşii, ce se chiamă Posadă.

„Pentru că cetatea a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri, s-au creat unele confuzii, atât asupra originii lor, cât şi în ce priveşte localizarea fortăreţei propriu-zise, identificată de unii cu ruinele din piatră şi cărămidă, vizibile încă în anul 1871, pe locul bisericii din Poienari, pe care tradiţia populară le considera ca aparţinând unei biserici şi case ale lui Vlad Ţepeş.

Ridicată foarte probabil de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi ca temniţă pentru boierii vinovaţi de <<hiclenie>>”, precizează site-ul oficial al Muzeului Județean Argeș.

(Foto/video: budgetdirect.com)

• Distribuie:
• Distribuie
•