internet

În ecuaţia şcolii online, problema este lipsa de acces la internet

Problema accesului la internet în mediul rural sau în mediile defavorizate este un subiect care nu a fost analizat suficient. S-au alocat şi se alocă bani serioși pentru furnizarea de laptopuri, calculatoare și mai ales tablete, lucru apreciat de către beneficiarii acestor „gadget-uri”. Merită, însă, efortul financiar? Este oare canalizat aşa cum trebuie?

Citiți și: Părinții care pun poze cu copiii pe internet riscă să fie sancționați!

Să vedem. S-au împărţit, doar în ultimul an, zeci de mii de astfel de instrumente de comunicare. Cu toate acestea, esenţa problemei persistă: părinţii spun că ai lor copii nu învaţă carte ca la şcoală şi tabletele sunt mai mult de divertisment: Facebook, YouTube, Tik Tok. Inclusiv autorităţile au tras concluzia că predarea online este ineficientă, dar nu au ce face în contextul crizei sanitare.

Consider, personal, că esenţa problemei nu este lipsa terminalelor menţionate, ci modul în care se implementează aplicaţiile pe aceste dispozitive, modul în care se predă şi, nu în ultimul rând, infrastructura precară din mediul rural. Mai ales această din urmă problemă!

Citiți și: Reguli noi la portarea numărului de telefon mobil și schimbarea furnizorului de internet

Nu ştiu câţi dintre voi aţi luat comunele din Argeş la pas. O să fiţi poate surprinşi: semnalul GSM este pur şi simplu un dezastru. Sunt sate unde abia poţi efectua un apel, zone unde nu ai semnal deloc sau, dacă prinzi o „liniuţă”, nici nu ai curajul să intri într-un apel video sau pe o platformă media.

Problema e infrastructura

Aici este de lucru, nu la capitolul „să dăm oamenilor telefoane şi tablete” care, sincer, sunt la îndemâna oricui. Un telefon capabil sau o tabletă se găseşte de vânzare cu 500 de lei sau chiar mai puţin – vedeţi ce e e la amanet. Iar un abonament cu acces nelimitat la internet costă, lunar, cât dai într-o zi pe un pachet de ţigări. Ba chiar mai ieftin: 10, 15 lei.

Probabil că dacă s-ar investi mai mult în infrastructură s-ar scumpi şi abonamentele, însă la noi există un paradox: avem printre cele mai rapide conexiuni la internet din lume, însă acest acces rapid este concentrat în anumite zone.

Telefoanele 5G au apărut de vreo doi ani, deţin aşa ceva, însă cred că o singură dată am prins efectiv semnal 5G, undeva în Bucureşti. La Piteşti (nu mai zic în comunele din judeţ), ai degeaba un astfel de dispozitiv.

Problema este, aşadar, infrastructura. Ca şi în alte domenii, de altfel.

(Foto: descriptiv)