New Profesional Consult 930 x 122

laurențiu rebega

LAURENȚIU REBEGA: STRATEGIA DUNĂRII ȘI VIITORUL ROMÂNIEI

Laurențiu Rebega: Strategia Dunării și viitorul României. Europarlamentarul Laurențiu Rebega a realizat o analiză a Strategiei Dunării și a viitorului țării legat de posibilitățile pe care le aduce această strategie.

Citiți și: DE CE NU NE VOR ÎN SCHENGEN? ADEVĂRATUL MOTIV

”În ultima perioadă, pe agenda instituțiilor europene se află și implementarea strategiilor macro-regionale și viitorul acestora după 2020. Pentru țara noastră prezintă un interes major Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (SUERD). Aceasta a fost, în 2008, o inițiativă politică a României și Austriei, cu scopul impulsionării unei dezvoltări concertate și coerente a statelor riverane fluviului.

La strategie participă 9 state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania, Slovacia, Slovenia și Ungaria) și 5 state din afara UE (Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina).

Citiți și: LAURENȚIU REBEGA, ÎNTÂLNIRI CU LIDERI AI ADMINISTRAȚIEI SUA

În cadrul strategiei se finanțează proiecte care au ca obiective interconectarea regiunii Dunării (îmbunătățirea mobilității și a multi-modalităţii, încurajarea energiilor durabile și promovarea culturii și a turismului), protejarea mediului (restaurarea și întreținerea calității apelor, gestionarea riscurilor de mediu și conservarea biodiversității, a peisajelor și a calității aerului și solurilor), creșterea prosperității (dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere prin cercetare, sprijinirea competitivității întreprinderilor etc.) și, în fine, consolidarea regiunii Dunării (ameliorarea capacității instituționale și a cooperării, promovarea securității şi soluționarea problemelor legate de criminalitatea organizată și de infracțiunile grave).

Specific acestor strategii macro-regionale este faptul că nu au un buget separat. Statele participante trebuie să folosească finanțările deja existente (fonduri europene, împrumuturi de la instituții financiare internaționale, fonduri naționale etc). La nivelul României s-a încercat dezvoltarea, în cadrul programelor operaționale, a unor mecanisme care să favorizeze proiectele etichetate ca fiind relevante pentru Strategia Dunării, fie prin derularea unor cereri de proiecte separate, fie prin acordarea unor punctaje suplimentare în evaluarea finală a proiectelor.

Totuși, există dificultăți de implementare din cauza faptului ca Strategia Dunărea nu este un program operațional în sine, cu reguli, personal și finanțare proprii. Practic, strategia reprezintă un set de obiective care se duc la îndeplinire prin proiecte finanțate în cadrul altor programe. La aceasta se adaugă și faptul că sunt 14 state participante la strategie, cu nivele diferite de dezvoltare, de acces la finanțare, cu nivel de resurse și susținere politică diferite, care trebuie să se coreleze.

Comisia pentru Dezvoltare Regională din care fac parte în Parlamentul European a întocmit un Raport referitor la punerea în aplicare a strategiilor macro-regionale ale UE, inclusiv cu privire la Strategia UE pentru regiunea Dunării. Având în vedere importanța acestei strategii pentru România, am considerat necesar să formulez o serie de amendamente pentru îmbunătățirea cadrului acțiunilor viitoare.

Astfel, am propus următoarele:

-sporirea resurselor financiare prin implicarea sectorului privat și consolidarea capacității administrative pentru a putea gestiona implementarea și coordonarea strategiei;

-consolidarea rolului strategiilor macro-regionale în reglementările cadru pentru perioada post 2020;

-îmbunătățirea mecanismelor de coordonare naționale și a creșterii implicării tuturor partenerilor economici și sociali și a societății civile pentru a asigura o valoare adăugată a strategiei;

-coordonarea resurselor financiare disponibile la diferite niveluri și  creșterea eforturilor de a implica sectorul privat, precum și utilizarea altor instrumente financiare pentru finanțarea proiectelor în cadrul strategiei.

Nu în ultimul rând, am propus inițierea unei noi strategii macro-regionale pentru regiunea Carpaților, pentru a putea pune mai bine în valoare potențialul munților Carpați.

Depunerea acestor amendamente continuă eforturile mele pentru promovarea Dunării și Deltei Dunării. Tot în acest context am organizat în luna iunie, la Dunavățul de Jos, conferința cu tema Importanța Deltei Dunării în ecosistemul european”. Să nu uităm că Delta Dunării, „cea mai mare comoară cu care natura a înzestrat țara noastră” (Grigore Antipa), se află în patrimoniul mondial al UNESCO, de mai bine de 25 de ani, și este clasificată ca rezervație a biosferei.”, precizează europarlamentarul român Laurențiu Rebega.

Parlamentul European nu este responsabil pentru conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

Nisan 555×222
New Profesional Consult 570×90

Dacă vrei publicitate pe ePitesti.ro sună la 0733 797 066 sau trimite un email la redactie@epitesti.ro

Trimite-ne știrea ta pe whatsapp la
0733 797 066