Posada 930 x 122

laurențiu rebega

OBIECTIV – CHEIE PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

Laurențiu Rebega: Relația dintre UE și Balcanii de Vest – o provocare, dar și un obiectiv – cheie

Citiți și: AVERTISMENT SEVER: ROMÂNII RISCĂ SĂ DEVINĂ MINORITARI ÎN ȚARA LOR!

Europarlamentarul Laurențiu Rebega a publicat pe blogul personal o analiză privind relațiile dintre UE și Balcanii de Vest. Redăm, în continuare, postarea integrală a europarlamentarului român:

”Integrarea europeană a Balcanilor de Vest este o provocare, dar și un obiectiv-cheie! Pe aceste considerente, timp de două zile, deputați din întreaga Europă s-au reunit la Parlamentul European, cu ocazia unei mese rotunde la nivel înalt pe acest subiect. Categoric, Balcanii de Vest suferă. Marii lideri europeni au părăsit pentru o vreme cauza Balcanilor de Vest, iar acum par să-și reconsidere poziția.

Citiți și: LAURENȚIU REBEGA A ADUS COLINDELE ROMÂNEȘTI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

În perioada 20-21 noiembrie, parlamentarii din întreaga Europă s-au reunit la Parlamentul European cu ocazia unei mese rotunde la nivel înalt privind integrarea europeană a Balcanilor de Vest. Evenimentul a cuprins două runde de discuții. În prima parte, deputații au dezbătut aspecte referitoare la sprijinul financiar, ca parte integrantă în procesul de aderare. Discuțiile s-au concentrat pe evaluarea intermediară a instrumentului de preaderare (IPA II) și corelarea finanțării cu prioritățile politice.

După-amiaza, în cadrul reuniunii Comitetului Interparlamentar cu reprezentanții Parlamentelor naționale, schimbul de opinii s-a referit la două aspecte importante: evaluarea reformelor UE din Balcanii de Vest, o regiune prioritară pentru UE, și perspectivele integrării în UE.

Despre importanța relațiilor dintre Uniunea Europeană și Balcanii de Vest aș vrea să discutăm astăzi

Pe de o parte, tot mai mulți lideri de la Bruxelles solicită o implicare tot mai intensă pe această regiune, iar pe de altă parte, ziariștii de la Balkan Insight, spre exemplu, scriu că „Bruxelles-ul rămâne captiv periculoasei iluzii că Balcanii pot rămâne în continuă instabilitate, dar paşnici în camera de aşteptare a Europei“.

Interesele pentru această regiune aparțin desigur Turciei, Rusiei, NATO, Chinei, instituţiilor multilaterale, dar și Uniunii Europene. Balcanii de Vest au făcut întotdeauna parte din Europa, iar aderarea lor la UE e o provocare, dar și un obiectiv-cheie.

Mai sunt multe de făcut în Balcanii de Vest și de recuperat, începând de la tranziții parțiale și reforme neterminate și până la decalajul față de statele membre UE. Spre exemplu, media PIB-ului din Balcanii de Vest este la 20% din media UE 17, iar performanțele sunt clar inegale.

Indiferent că ne referim la infrastructură sau la șomajul de peste 25% în 2016 și de două ori mai mare în rândul tinerilor, situația nu e deloc ușoară.

După o „părăsire” temporară și discretă a interesului pentru regiunea Balcanilor de Vest, liderii europeni par acum reanimați de ideea unei rebalansări a mizelor geopolitice.

Statele din Balcanii de Vest (Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Kosovo) și-au exprimat demult dorința de a intra în UE. Însă progresul lor a fost insuficient, până în acest moment. Chiar dacă europenii sunt încă în căutarea argumentelor că Balcanii de Vest sunt cu adevărat „parte din Europa”, trebuie știut că UE a elaborat o politică de sprijinire a integrării treptate în Uniune a țărilor din Balcanii de Vest.

Astfel, la 1 iulie 2013, Croația devine prima dintre cele șapte țări care a aderat la UE.

Muntenegru, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Albania au fost acceptate oficial ca țări candidate.

Au fost inițiate negocieri de aderare și s-au deschis capitole de negociere cu Muntenegru și Serbia.

Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la începutul anului 2016) și Kosovo sunt țări potențial candidate.

Care este rolul Parlamentului European?

– este implicat în procesul de stabilizare și de asociere

– aprobă încheierea tuturor ASA (articolul 218 alineatul (6) din TFUE),

– decide asupra sumelor alocate pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare, datorită atribuțiilor sale bugetare

– aprobă orice nouă aderare la UE (Articolul 49 din TUE).

– prin Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului numește raportori permanenți pentru țările candidate și țările potențial candidate

– organizează periodic schimburi de opinii cu comisarul pentru negocierile privind extinderea, cu înalți reprezentanți ai guvernelor, cu experți și părți interesate din societatea civilă

– își exprimă pozițiile sub formă de rezoluții anuale pe marginea ultimelor rapoarte ale Comisiei privind progresele înregistrate de țările candidate și țările potențial candidate

– prin delegațiile sale, menține relații bilaterale periodice cu parlamentele țărilor din Balcanii de Vest

Care este stadiul actual al acestor relații?

– Albania – la 28 aprilie 2009, Albania și-a depus candidatura pentru aderarea la UE și ca negocierile privind aderarea să fie deschise, cele 12 „priorități cheie”  trebuie îndeplinite de statul în cauză.

În 2012, Comisia a constatat progrese semnificative și a recomandat ca Albania să primească statut de țară candidată, cu condiția aplicării reformelor adoptate.

Ca urmare a îndeplinirii condițiilor, în octombrie 2013, Comisia a recomandat fără echivoc ca Albaniei să i se acorde statutul de țară candidată la aderarea la UE.

Consiliul ia act de recomandare și în iunie 2014 îi acordă statutul de țară candidată. Deschiderea propriu-zisă a negocierilor depinde de progresele înregistrate de Albania în cele cinci domenii prioritare și mai ales de aplicarea reformelor în legislația privind sistemul judiciar.

– Bosnia și Herțegovina

În acest moment, Bosnia și Herțegovina este o țară potențial candidată.

Pentru că nu a aplicat încă o hotărâre importantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, intrarea sa în vigoare a fost înghețată.

La 15 februarie 2016, Bosnia și Herțegovina a prezentat oficial cererea de aderare la UE

Remarcând progresele semnificative realizate, la 20 septembrie, Consiliul a solicitat Comisiei să formuleze un aviz cu privire la această cerere. La 9 decembrie 2016, Comisia trimite autorităților, pentru început, un chestionar cuprinzător, iar Uniunea oferă asistență pentru aplicarea Acordului de pace de la Dayton din 1995, în special prin misiunea EUFOR ALTHEA.

– Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

În martie 2004, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei solicită aderarea la UE. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei primește statutul de țară candidată în decembrie 2005.

În 2009, Comisia a recomandat, împreună cu Parlamentul, deschiderea negocierilor de aderare cu acest stat.

Totuși, în rapoartele sale din 2015 și 2016, Comisia a condiționat această recomandare de continuarea implementării acordului politic din iunie/ iulie 2015 (cunoscut drept Acordul de la Pržino) și de realizarea unor progrese substanțiale în transpunerea în practică a priorităților de reformă urgente. Litigiul vechi și nesoluționat cu Grecia cu privire la utilizarea numelui de „Macedonia” constituie un obstacol important pentru continuarea procesului de integrare în UE.

– Kosovo

Kosovo este o țară potențial candidată la aderarea la UE.

Ca urmare a declarației sale unilaterale de independență din februarie 2008, UE declară despre Kosovo  că are o „perspectivă europeană” clară. Statele membre, cu excepția a cinci dintre ele: Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania, recunosc independența Kosovo. Serbia și Bosnia și Herțegovina nu au recunoscut Kosovo.

UE are un reprezentant special în Kosovo, șeful Biroului UE. Uniunea a instituit, de asemenea, și misiunea EULEX de sprijinire a statului de drept.

În iunie 2012 a fost publicată o foaie de parcurs privind liberalizarea vizelor.

Cel de-al patrulea raport al Comisiei privind progresele înregistrate de Kosovo în acest domeniu, din mai 2016, stipulează că statul Kosovo a îndeplinit toate cerințele, cu excepția a două, inclusiv ratificarea de către Parlament a acordului cu Muntenegru privind demarcarea frontierelor care trebuie soluționate până la data adoptării propunerii de către Parlamentul European și Consiliu. La fel și Comisia pentru Libertăți civile din PE, a condiționat, pe 5 septembrie 2016, inițierea negocierilor privind liberalizarea vizelor de rezolvarea cerințelor neîndeplinite.

Ca urmare a încheierii acordului istoric pentru normalizarea relațiilor între Belgrad și Pristina din aprilie 2013, în iunie 2013, Consiliul European decide să deschidă negocierile pentru încheierea unui acord. Acesta a fost semnat la 27 octombrie 2015 și a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016, după ratificarea sa de către Adunarea Kosovo și Parlamentul European (prin procedura de aprobare). La 9 noiembrie 2016, s-a adoptat Agenda europeană de reformă pentru următoarele 12 – 18 luni.

Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de rezultatele și implementarea dialogului la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE.

– Muntenegru

În decembrie 2008, după mai bine de doi ani de la declararea independenței (recunoscută de către toate statele membre), Muntenegru și-a depus candidatura în vederea aderării la UE.

În decembrie 2010, primește statut de țară candidată. În iunie 2012, sunt deschise negocierile.

În conformitate cu prioritățile UE privind procesul de aderare, capitolul 23 – privind statul de drept, reforma sistemului judiciar și drepturile fundamentale și capitolul 24 – privind justiția, libertatea și securitatea – au fost deschise la începutul negocierilor, în decembrie 2013.

În iunie 2017, erau deschise 28 de capitole de negociere cu Muntenegru, dintr-un total de 35.

– Serbia

În decembrie 2009 Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE.

În martie 2012, după ce Belgradul și Pristina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo, Serbia primește statut de țară candidată.

În iunie 2013, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Serbia, ca atare Acordul de stabilizare și asociere dintre UE și Serbia a intrat în vigoare în septembrie 2013.

La 21 ianuarie 2014, negocierile de aderare cu Serbia au fost deschise în mod oficial. În decembrie 2015, se deschid primele două capitole de negociere, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo.

La 18 iulie 2016, au fost deschise capitolele 23 și 24 privind statul de drept, iar până în iunie 2017 erau deschise deja un total de zece capitole.”, și-a încheiat expunerea europarlamentarul Laurențiu Rebega.

Parlamentul European nu este responsabil de conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

 

 

Donaris 555×222
Nisan 570×90

Dacă vrei publicitate pe ePitesti.ro sună la 0733 797 066 sau trimite un email la redactie@epitesti.ro

Trimite-ne știrea ta pe whatsapp la
0733 797 066