POLITICA EUROPEANĂ DE COEZIUNE: VA FI SAU NU VA FI DUPĂ 2020? | ePitesti
Posada 930 x 122

laurențiu rebega

POLITICA EUROPEANĂ DE COEZIUNE: VA FI SAU NU VA FI DUPĂ 2020?

”Politica europeană de coeziune – va fi sau nu va fi după 2020?”. Europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședintele Gruupului Europa Națiunilor și Libertății, face o analiză cu privire la politicile de coeziune ale UE și la problemele pe care acestea le ridică.

Citiți și: RAPORTUL MCV, FĂCUT PRAF: “FOAME ÎN ROMÂNIA, PROFIT ÎN OCCIDENT!”

”Politica europeană de coeziune este foarte importantă pentru statele membre și mai ales pentru cele mai puțin dezvoltate, pentru că finanțează proiecte care urmăresc să reducă diferențele de dezvoltare între regiuni. Această politică sprijină crearea de locuri de muncă, competitivitatea, creșterea economică și îmbunătățirea calității vieții în toate statele membre.

În ultima perioadă, ca urmare a crizelor cu care s-a confruntat Uniunea (migrație, Brexit, calamități naturale etc.), se pune din ce în ce mai mult problema viitorului politicii de coeziune după 2020.

Citiți și: LAURENȚIU REBEGA, DESPRE BALCANI ALĂTURI DE UN VIP AMERICAN

Toate problemele actuale au un impact asupra fondurilor structurale și de investiții de care beneficiază statele membre. La acestea se adaugă și o serie de probleme ”interne”, cum ar fi întârzierile foarte mari în demararea programelor operaționale și în acreditarea autorităților de gestionare naționale.

Multe dintre aceste probleme au apărut ca urmare a politicilor și regulilor impuse statelor membre de către instituțiile europene, ceea ce se dovedește a nu fi în interesul cetățenilor. În consecință, pentru perioada următoare ar trebui să tragem învățămintele de rigoare și să reconfigurăm politica de coeziune pentru a putea să își atingă obiectivele.

În acest sens, Comisia pentru Dezvoltare Regională din care fac parte în Parlamentul European a elaborat un Raport referitor la elementele constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020.

Deși raportul conține o serie de elemente bine-venite, cum ar fi necesitatea de a simplifica sistemul de gestionare a politicii de coeziune la toate nivelurile, importanța combaterii supra reglementării în statele membre sau necesitatea ca granturile să rămână baza finanțării politicii de coeziune, sunt și multe elemente criticabile, cu privire la care am propus o serie de amendamente în luna martie 2017. Și voi menționa în continuare câteva dintre ele.

În primul rând, cred că ideea de a finanța primirea și integrarea migranților din bugetul politicii de coeziune nu corespunde scopului acestei politici, în condițiile în care în UE, potrivit statisticilor, 118,7 milioane de persoane se află în risc de sărăcie sau excludere socială (23,7% din populație).

În al doilea rând, stabilirea altor indicatori pentru alocarea fondurilor europene structurale și de investiții nu este în interesul României. Consider că Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor pentru fiecare regiune, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și PIB-ul mediu al UE, trebuie să rămână indicatorii de bază pentru clasificarea regiunilor și stabilirea alocării financiare.

În al treilea rând, raportul apreciază pozitiv impunerea de condiționalități complexe de către Comisia Europeană statelor membre, sub sancțiunea suspendării fondurilor. Statele membre au sesizat complexitatea ridicată și neclaritatea acestor condiționalități. În contextul actual, consider că este absolut necesar ca aceste condiționalități să fie revizuite și adaptate specificului fiecărui stat, iar alocarea fondurilor să nu fie afectată de stadiul implementării lor. Tot în direcția simplificării, am mai propus ca politicii de coeziune să i se confere mai multă flexibilitate în următoarea perioadă de programare, printr-o reglementare minimă la nivel european, complementată de prevederile naționale, fără a impune noi restricții și fără a crește povara administrativă a statelor membre.

Din păcate, din motive de decizie politică, amendamentele propuse de mine nu au fost incluse în forma finală a textului adoptat în Parlamentul European. Totuși, trebuie tras un semnal de alarmă, pentru că după 2020 este posibil să rămânem fără o politică de coeziune dacă se continuă în acest ritm, dacă se știrbește bugetul pentru a finanța migranți și dacă se împovărează statele membre cu tot felul de reforme structurale, multe în detrimentul cetățenilor.”, arată europarlamentarul Laurențiu Rebega.

Parlamentul European nu este responsabil pentru conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

Nisan 555×222
Posada 570×90

Dacă vrei publicitate pe ePitesti.ro sună la 0733 797 066 sau trimite un email la redactie@epitesti.ro

Trimite-ne știrea ta pe whatsapp la
0733 797 066