Pentru că CCR a decis miercuri că actul normativ prin care erau stabilite amenzile pentru nerespectarea ordonanţelor militare este neconstituţional, persoanele şi firmele nu mai pot fi amendate pentru încălcarea restricţiilor.

Practic, din momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, restricţiile impuse de Ordonanţele Militare rămân la latitudinea conştiinţei sociale – cine înțelege să stea acasă, va sta – oamenii legii nemaiputând să dea amenzi pentru nerespectarea acestora decât dacă Guvernul va emite un nou act normativ care să pună în acord textul de lege cu decizia de miercuri a CCR.

„Chiar dacă au trecut 15 zile de la momentul comunicării procesului verbal, acesta poate fi contestat”

Ce se întâmplă însă cu sancțiunile deja aplicate e altă poveste. Toți cei amendaţi în perioada stării de urgență pot contesta sancțiunile în instanţă.

„Care sunt consecințele deciziei CCR de miercuri? Toate amenzile aplicate până acum cu referire la pretinse încălcări ale normelor privind starea de urgență au fost emise nelegal, astfel că acestea pot fi atacate prin depunerea unei PLÂNGERI la judecătorie. Atentie, există o particularitate în această perioadă: chiar dacă au trecut 15 zile de la momentul comunicării procesului verbal, acesta poate fi contestat până la finalul stării de urgență, termenele de procedură fiind suspendate prin decret prezidențial”, a declarat, pentru ePitești.ro, avocatul Liviu Stancu.

„Greșeli de concepție a textului”

De la intrarea în starea de urgenţă, în România au fost aplicate peste 300.000 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de peste 600 de milioane de lei pentru nerespectarea restricţiilor instituite prin ordonanţele militare.

„Dincolo de problemele create unor cetățeni prin tot felul de amenzi, unele chiar bizare, îngrijorătoare este incapacitatea Guvernului Orban, care, în conditiile în care, lejer, avea posiblitatea să remarce defecțiunile unui act emis acum 11 ani (n.r. OUG 1/1999), a pus în aplicare încă o ordonanță cu mari greșeli de concepție a textului, mă refer aici la OUG 34/2020 și aceasta declarată miercuri neconstitutională.

S-au tot lăudat că au aplicat cu fermitate amenzi de ordinul milioanelor de euro, în conditiile în care n-au fost în stare să realizeze un text destul de simplu pe care să îl pună in acord cu Constituția.

Subsemnatul remarcam acest fapt încă din 18 martie, când afirmam, într-o postare pe Facebook, neconstituționalitatea evidentă a întregii OUG 1/99, nu numai a textelor privind amenzile, pentru motive extrem de simple, pe care nu le dezbat acum”, mai spune Liviu Stancu.

„A vizat restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale”

Amintim că CCR a decis, în unanimitate, că OUG 34 este neconstituţională în integralitate.

OUG 34/2020 este, potrivit Curții Constituţionale a României, neconstituţională în ansamblul său, pentru că “a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituţie, întrucât prin conţinutul său normativ a vizat restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă şi protecţie socială, dreptul la informare, libertatea economică).

De asemenea, CCR a declarat neconstituţional Art 28 din OUG 1/1999, care introducea amenzile pentru încălcarea regimului stării de urgenţă, deoarece “stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei”.

• Distribuie:
• Distribuie
•